Alegerile anticipate din Spania pun pe pauză mai multe legi importante. Ce măsuri ar putea să nu mai fie adoptate

Anunțul alegerilor de către președintele Guvernului, Pedro Sánchez, înseamnă că toate proiectele de lege aflate în procedură în Parlament vor fi închise automat. Dacă viitorul Parlament va dori să le reia, procedura legislativă va trebui începută de la zero, scrie El Pais.

Iată principalele proiecte din domeniul social care rămân fără efect în urma convocării alegerilor.

Educație: clase mai puțin aglomerate

Una dintre măsurile importante pregătite de Guvern era reducerea numărului maxim de elevi din clase. Proiectul de lege fusese trimis în Congres în urmă cu un an și prevedea reducerea numărului maxim de elevi de la 30 la 25 în învățământul secundar obligatoriu (ESO) și de la 25 la 22 în ciclul primar.

Proiectul prevedea și ca elevii cu nevoi educaționale speciale, precum cei cu dizabilități sau tulburări din spectrul autist, să fie luați în calcul ca doi elevi atunci când se stabilește numărul de copii dintr-o clasă, printre alte măsuri.

În luna iunie, Ministerul Educației anunțase și reduceri ale numărului de copii din clase pentru celelalte niveluri de învățământ preuniversitar.

În învățământul preșcolar, schimbările erau semnificative. Numărul maxim de copii pentru fiecare cadru didactic urma să scadă de la 8 la 4 în clasele pentru copiii de 0 ani, de la 13 la 6 pentru cei de 1 an și de la 20 la 8 pentru copiii de 2 ani.

Pentru al doilea ciclu al învățământului preșcolar, destinat copiilor între 3 și 6 ani, numărul maxim urma să scadă de la 25 la 20. În cazul liceului, limita ar fi urmat să fie redusă de la 35 la 30 de elevi.

Guvernul intenționa să introducă modificările pentru aceste niveluri, care nu sunt obligatorii, printr-un decret, deoarece acestea nu sunt reglementate în legea educației în același mod ca învățământul primar și ESO.

Egalitate: proiecte privind violența și traficul de persoane

Printre proiectele legislative care rămân în suspensie se află și legea privind violența de gen prin intermediar, considerată una dintre cele mai avansate dintre inițiativele Ministerului Egalității.

Este vorba despre situațiile în care copiii sau alte persoane apropiate victimei sunt folosite pentru a-i provoca acesteia cât mai mult rău. Cel mai recent text cunoscut fusese aprobat în iulie, în a doua etapă de analiză în Consiliul de Miniștri, urmând să intre în procedură parlamentară.

Și legea privind traficul de persoane rămâne fără efect. Proiectul fusese discutat timp de aproximativ cinci ani și este pentru a doua oară când procedura este întreruptă din cauza convocării alegerilor.

Ultima dată când Guvernul anunțase reluarea proiectului fusese în martie 2024, iar în următorii doi ani textul a trecut prin mai multe modificări. Cea mai recentă versiune nu este încă publică, însă printre măsurile anunțate se numărau dreptul victimelor de a primi Venitul Minim Vital (IMV) și acordarea statutului de grup prioritar pentru accesul la locuințe publice.

Terapia de conversie și discursul instigator la ură

Un alt proiect care rămâne în suspensie este introducerea în Codul Penal a unei prevederi care să permită pedepsirea așa-numitelor terapii de conversie. În luna iunie, Congresul a aprobat introducerea unui nou articol, 173 bis, pentru sancționarea practicilor care încearcă să modifice orientarea sexuală sau identitatea de gen.

Modificarea a fost transmisă Senatului, unde Partidul Popular (PP) deține majoritatea absolută. Dacă Senatul respinge proiectul, acesta ar trebui să se întoarcă în Congres.

Tot în așteptare rămâne Pactul de stat împotriva discursurilor instigatoare la ură. Lucrările la acest acord se desfășoară din 2024 și urmăresc combaterea cauzelor violenței împotriva persoanelor LGTBIQ+ și a altor grupuri vulnerabile.

Partidul Socialist Spaniol (PSOE) își propusese să îl adopte în actuala sesiune politică. În luna martie exista deja o versiune destul de avansată a textului, însă proiectul fusese respins categoric de extrema dreaptă și privit cu rezerve de Partidul Popular. Acum, adoptarea lui este amânată până după alegeri.

Legea familiilor și protecția consumatorilor

Și legea familiilor, trimisă din nou Parlamentului de actualul guvern de coaliție în urmă cu mai bine de doi ani, rămâne blocată. Proiectul recunoaște diversitatea tipurilor de familii din Spania și prevede măsuri pentru îmbunătățirea protecției acestora.

Printre propuneri se numără crearea unui registru național al cuplurilor necăsătorite și acordarea familiilor monoparentale cu doi copii a aceluiași statut ca familiilor numeroase. Acest lucru le-ar permite accesul la același nivel de ajutoare.

În suspensie este și legea privind consumul sustenabil. Proiectul urmărea să interzică publicitatea la combustibilii fosili, după modelul interdicțiilor aplicate publicității la tutun, și să limiteze fenomenul numit greenwashing, adică promovarea înșelătoare a unor produse sau companii drept „verzi” sau „prietenoase cu mediul”.

Proiectul prevedea și interzicerea „publicității fricii”, folosită în special de unele companii de sisteme de alarmă, precum și măsuri pentru încurajarea reparării electrocasnicelor.

De asemenea, revânzarea biletelor nu ar mai fi putut duce la creșterea prețului peste rata inflației.

Proiectul se află în prezent în TRIS, procedura prin care statele membre notifică Comisia Europeană cu privire la proiectele legislative înainte de adoptarea lor. Viitorul Guvern va trebui să îl reia, deoarece Spania are obligația de a transpune două directive europene, deși măsurile prevăzute în proiect s-ar putea modifica.

Sănătatea: mai multe proiecte rămân în așteptare

Și Ministerul Sănătății pierde mai multe proiecte legislative aflate în diferite etape de aprobare. Legea pacienților era una dintre cele pentru care ministerul avea cele mai mari speranțe de adoptare, datorită consensului pe care îl obținuse într-un Congres foarte fragmentat.

Proiectul urmărea să ofere asociațiilor de pacienți o recunoaștere juridică specifică și să le garanteze participarea permanentă la organismele de conducere din sistemul sanitar.

Mai dificilă era adoptarea statutului-cadru al angajaților din sănătate, care urma să înlocuiască legea aflată în vigoare din 2003. Proiectul introducea mai multe îmbunătățiri privind condițiile de muncă, susținute de principalele sindicate, inclusiv reducerea gărzilor obligatorii de la 24 la 17 ore.

Sindicatele medicilor s-au opus ferm proiectului și aveau programată o grevă pentru 23 octombrie. Comitetul de grevă va trebui să se întâlnească în aceste zile pentru a decide dacă protestul va mai avea loc.

Și noua lege a tutunului era în așteptare. Proiectul, aprobat de Consiliul de Miniștri pe 21 iulie, prevedea interzicerea consumului oricărui produs din tutun de către minori, precum și interzicerea fumatului pe terase și plaje. Țigările electronice urmau să fie tratate în același mod ca țigările tradiționale.

Un alt proiect este legea medicamentelor și produselor sanitare, aprobată tot pe 21 iulie. Aceasta urmărea să garanteze accesul echitabil la medicamente inovatoare, să asigure aprovizionarea cu medicamente esențiale și să consolideze sustenabilitatea Sistemului Național de Sănătate.

Printre măsurile propuse se afla posibilitatea ca două medicamente identice să concureze prin preț în farmacii, pentru a încuraja utilizarea medicamentelor generice.

Rămâne în așteptare și legea privind gestionarea publică și integritatea Sistemului Național de Sănătate. Proiectul urmărea să elimine contractele cu furnizorii privați de servicii medicale atunci când acestea nu sunt considerate indispensabile, însă adoptarea lui era considerată dificilă.

De asemenea, un alt proiect de lege prevedea interzicerea consumului de alcool de către minori și interzicerea publicității la băuturile spirtoase fără alcool.

Copiii sub 16 ani și accesul la rețelele sociale

Una dintre cele mai importante măsuri care rămân în suspensie vizează protecția minorilor în mediul digital.

Proiectul de lege se afla deja în procedură parlamentară, în etapa în care grupurile politice analizează, cu ușile închise, amendamentele depuse.

Printre măsurile prevăzute se afla introducerea în Codul Penal a unor infracțiuni legate de deepfake, adică imagini sau înregistrări audio manipulate astfel încât să pară reale.

Proiectul prevedea și interzicerea accesului la rețelele sociale pentru toți copiii sub 16 ani, cu excepția platformelor care nu provoacă efecte nocive. Guvernul intenționa să introducă această prevedere printr-un amendament la proiect.

Protecția copiilor împotriva violenței

În așteptare este și reforma legii privind protecția copiilor și adolescenților împotriva violenței.

Proiectul urma să fie analizat pentru a doua oară de Consiliul de Miniștri și avea ca obiectiv extinderea obligației de a-i asculta pe copii, indiferent de vârsta lor, în orice procedură care îi privește, inclusiv în cele judiciare.

În prezent, legea garantează că minorii sunt ascultați atunci când au „suficientă maturitate”, considerându-se în orice caz că au atins acest nivel la vârsta de 12 ani.