Micul dejun spaniol nu are însă un singur meniu. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta și, mai ales, de la o familie la alta. Un lucru este destul de clar: micul dejun nu este, în general, masa cea mai consistentă a zilei. Portalul oficial de turism al Spaniei indică intervalul 7:00-12:00 pentru desayuno și arată că mesele principale urmează mai târziu decât în multe alte țări europene.
Una dintre cele mai obișnuite variante este cafeaua însoțită de pâine prăjită. În funcție de preferințe și de regiune, pâinea poate fi servită cu ulei de măsline, unt, gem sau alte ingrediente.
În Andaluzia, una dintre variantele cunoscute este tostada con tomate: pâine prăjită pe care se pune roșie zdrobită sau frecată, ulei de măsline și, de obicei, puțină sare. Combinația este atât de răspândită încât a devenit una dintre imaginile gastronomice asociate cu regiunea.
Portalul oficial de turism al Spaniei prezintă pan con tomate ca o preparare simplă, bazată pe pâine, roșie coaptă, ulei și sare, și îi plasează originile în tradiția rurală catalană.
Pentru un român obișnuit cu untul, margarina sau mezelurile la micul dejun, pâinea cu ulei de măsline poate părea o combinație neobișnuită. În Spania, însă, uleiul de măsline este unul dintre ingredientele de bază ale bucătăriei.
Spania este cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, iar folosirea lui începe de la primele mese ale zilei. O felie de pâine prăjită cu ulei poate fi un mic dejun obișnuit, fără să fie nevoie de alte ingrediente.
În sudul Spaniei, mai ales în Andaluzia, tostada con tomate este una dintre cele mai cunoscute alegeri. În cafenele poate fi comandată simplu, cu ulei de măsline și sare, sau poate fi însoțită de jamón, brânză ori alte produse.
Este un mic dejun simplu, dar consistent cât să țină locul unei mese de dimineață până la următoarea gustare. În plus, combinația folosește câteva ingrediente care se regăsesc frecvent în alimentația spaniolă: pâine, roșii și ulei de măsline.
Churros cu ciocolată sunt probabil printre cele mai cunoscute imagini asociate micului dejun spaniol. În realitate, nu înseamnă că fiecare spaniol mănâncă în fiecare dimineață churros.
Churros și porras sunt mai degrabă o alegere populară în anumite dimineți, în special când oamenii ies în oraș sau în weekend. În Madrid, de exemplu, gastronomia locală include atât churros, cât și porras, alături de cafea.
Churros sunt mai subțiri și, de obicei, mai crocanți, în timp ce porras sunt mai groși și mai moi. Ambele pot fi servite cu ciocolată caldă.
Spania nu are un singur mic dejun național. Într-o cafenea din Andaluzia poți găsi tostada con tomate și ulei de măsline, în timp ce în Madrid sunt foarte cunoscute cafeaua cu lapte, pâinea prăjită, churros și porras.
Și alte produse regionale pot apărea la prima masă a zilei. În Insulele Baleare, de exemplu, ensaimada este una dintre specialitățile locale cunoscute, iar în alte regiuni pâinea și produsele de patiserie au propriile variante tradiționale.
O parte din explicație ține de programul meselor. În Spania, prânzul este în mod tradițional mai important și este servit mai târziu decât în România. În multe zone, între micul dejun și prânz există și o gustare sau o oprire la un bar pentru cafea și ceva de mâncare.
Portalul oficial de turism al Spaniei descrie un program în care micul dejun poate avea loc dimineața, urmat de o gustare în jurul prânzului și de masa principală în jurul orei 15:30. Orele diferă însă în funcție de regiune, sezon și programul fiecărei persoane.
O caracteristică interesantă a programului spaniol este că micul dejun și prima gustare a zilei nu sunt întotdeauna același lucru. Cine ia dimineața doar o cafea și o tostada poate mânca din nou câteva ore mai târziu.
În jurul prânzului este foarte răspândit obiceiul de a ieși la tapas sau de a lua o băutură și ceva de mâncare înainte de masa principală. De aceea, o persoană care vede un spaniol mâncând tortilla sau un bocadillo la ora 11 nu asistă neapărat la un prânz foarte devreme. Poate fi pur și simplu gustarea dintre desayuno și comida.
Diferența cea mai importantă față de ceea ce mulți români consideră un mic dejun complet este tocmai lipsa unui meniu standard. Nu există o combinație obligatorie de alimente care să apară în fiecare casă.
Unii spanioli aleg doar cafea și o felie de pâine, alții mănâncă tostada cu ulei și roșii, cereale, iaurt, fructe sau produse de patiserie. În orașe, micul dejun luat la cafenea este și el foarte obișnuit.
De aceea, dacă intri dimineața într-un bar spaniol și comanzi o cafea și o tostada, nu alegi neapărat o variantă turistică. Este una dintre cele mai obișnuite forme ale desayuno spaniol.