Cerul pictat de Van Gogh. Poziția în tablou a Lunii și a planetei Venus dezvăluie data exactă la care a observat „Noaptea stelată”
Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports susține că data la care pictorul olandez a observat cerul ce a inspirat celebra sa operă nu a fost în luna iunie, așa cum se credea până acum, ci în primele ore ale zilei de 22 iulie 1889.
Concluzia aparține unui grup de cercetători sud-coreeni de la Universitatea Kyung Hee din Seul. Aceștia au simulat pe calculator cerul nopții din 1889, au consultat registrele meteorologice din Saint-Rémy-de-Provence (unde artistul era internat) și au reconstruit unghiul de vizualizare de la fereastra camerei lui Van Gogh.
Când a fost pictat „Noaptea înstelată”
Timp de patru decenii, istoricii de artă și astronomii au oscilat între două posibile date din luna iunie 1889 (17 sau 19 iunie) ca momente ale observației. Cu toate acestea, ambele variante prezentau o neconcordanță astronomică majore: faza Lunii.
Cercetătorii au demonstrat că la mijlocul lunii iunie 1889, Luna se afla în faza descrescătoare, având peste 63% din suprafața sa vizibilă iluminată (un disc mult mai plin decât cel din tablou). În schimb, în zori de 22 iulie 1889, Luna se afla în faza de seceră (sau crai nou descrescător), având un procent de iluminare de doar 28%. Această formă subțire, de secera sau „croissant”, coincide aproape perfect cu cea pictată pe pânză.
Venus și constelația Taurului
O a doua coincidență astronomică identificată de echipă se referă la planeta Venus, reprezentată ca cea mai strălucitoare și albă stea din tablou, situată chiar lângă chiparosul din prim-plan. În zori zilei de 22 iulie 1889, Venus strălucea intens pe cerul din Saint-Rémy la un unghi extrem de similar cu cel din pânza postimpresionistă.
Cât despre celelalte stele din compoziție, considerate adesea ca fiind pură imaginație, analiza statistică a formelor și pozițiilor a arătat că Van Gogh a observat, cel mai probabil, grupul de stele Hyade (Hialele) din constelația Taurului. Astfel, tabloul îmbină fidel realitatea astronomică cu viziunea artistică a pictorului.
Scrisorile, starea de sănătate și vremea din 1889
Reevaluarea datelor astronomice a fost corelată cu scrisorile trimise de Vincent fratelui său, Theo, precum și cu registrele meteorologice ale vremii (temperaturi și modele de vânt). Aceste date combinate sugerează că a doua mare criză de sănătate mintală a lui Van Gogh din acea vară a avut loc la sfârșitul lunii iulie, și nu la mijlocul lunii, cum se presupunea anterior.
Această ajustare cronologică confirmă posibilitatea ca artistul să fi fost lucid și să fi privit pe fereastră în noaptea de 21 spre 22 iulie 1889, surprinzând tabloul cosmic ce avea să devină una dintre cele mai faimoase opere de artă din istorie, scrie El Pais.