Dacă îți cumperi haine de la Zara și Mango, atenție la mărimi. L nu e întotdeauna L. Studiu al Organizației Consumatorilor din Spania

Cumpărarea hainelor a devenit o veritabilă loterie pentru consumatori. O analiză realizată de Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU) din Spania, în colaborare cu Institutul de Biomecanică din Valencia, scoate la iveală o realitate frustrantă: mărimile vestimentare variază drastic de la un brand la altul, diferențele dintre articolele etichetate identic ajungând până la 26% (peste 10-13 centimetri).

Expertii în psihologie și reprezentanții asociațiilor pentru protecția consumatorilor avertizează că această lipsă de standardizare nu provoacă doar pierderi financiare și logistice, ci alimentează nemulțumirea față de propriul corp și poate declanșa tulburări grave de comportament alimentar (TCA) în rândul tinerilor.

Măsurători OCU: Până la 13 cm diferență pentru mărimea L

Studiul OCU a analizat îmbrăcămintea comercializată de 13 mărci de top (atât articole pentru bărbați, cât și pentru femei), luând ca etalon mărimea L. Rezultatele arată discrepanțe majore.

La blugii de damă cu croială dreaptă și talie înaltă există o diferență de peste 11 cm la nivelul taliei între diferite magazine.

Tricourile de damă din bumbac au variații de până la 25% (12 cm) în lățime. Cămășile bărbătești (regular fit), diferențe de până la 25% (13 cm) între branduri. Blugii bărbătești, abateri de până la 10% (3,5 cm).

În plus, OCU semnalează că peste jumătate dintre platformele de e-commerce nu oferă informații „minim acceptabile” privind ghidurile de mărimi, în timp ce termeni precum slim, relaxed sau oversized adâncesc confuzia cumpărătorilor.

Mărimea ca sursă de anxietate și presiune estetică

Discrepanțele din cabinele de probă au consecințe directe asupra sănătății mintale. Sara Bujalance, directoarea Asociației împotriva Anorexiei și Bulimiei din Spania, atrage atenția că sistemul actual de mărimi nu mai reflectă deloc realitatea antropometrică a populației.

„Mersul la cumpărături și constatarea că nu mai încapi într-o mărime M, fiind nevoit să treci la L doar din cauza croielii brandului, poate declanșa dorința de a începe diete drastice. În societatea noastră, mărimea L nu este privită la fel de favorabil ca M. Femeile cu vârste între 12 și 25 de ani sunt extrem de vulnerabile la dezvoltarea unei tulburări de comportament alimentar din cauza acestei presiuni estetice,” spune directoarea.

Psihologii subliniază că experiențele negative din cabina de probă sunt menționate frecvent în istoricul pacientelor diagnosticate cu anorexie sau bulimie. În loc ca hainele să fie croite pentru a se adapta corpului uman, sistemul actual obligă populația să își modifice fizicul pentru a se încadra în tipare industriale rigide.

Standardizare vs. diversitate corporală

În timp ce OCU și asociațiile de psihologi cer unificarea urgentă a mărimilor la nivel național și european, unii cercetători din domeniul designului vestimentar rămân sceptici cu privire la o soluție universală.

Cristina Real, cercetătoare la Centrul Universitar de Arte și Design BAU, explică faptul că unificarea strictă nu va rezolva complet problema. Țesăturile diferite, contracția materialelor la vopsire și tiparele specifice modifică dimensiunea finală a hainei.

Industria modei, din păcate, tratează mărimile mari (XL) doar ca pe o mărime M mărită proporțional, ignorând anatomia reală a corpurilor mai pline.

Diferențele morfologice dintre populațiile diferitelor țări fac și ele dificilă aplicarea unui singur tipar global.

Impact de mediu și cerințe de reglementare

Pe lângă costul psihologic, haosul mărimilor generează daune ecologice masive. Din cauza nepotrivirii măsurilor, cumpărătorii online comandă frecvent același produs în două sau trei mărimi diferite, returnându-le pe cele necorespunzătoare. Acest fenomen crește exponențial amprenta de carbon a transportului de marfă și generează tone de deșeuri de ambalaj.

OCU solicită autorităților și marilor retaileri de modă introducerea unor măsuri corporale de referință unitare, extinderea gamei de mărimi mari în colecțiile principale și promovarea unei imagini corporale sănătoase, deconectată de presiunea estetică nerealistă din rețelele sociale, relatează La Vanguardia.