Depresia nu este ceea ce credeam noi că e. Specialistă spaniolă în psihoneuroimunologie explică: „E ca și cum ai trata febra, nu infecția”

Timp de zeci de ani, depresia a fost explicată în spațiul public, în mare parte, prin teoria unui dezechilibru al unor neurotransmițători precum serotonina. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Marina Cuerda Martínez, specialistă spaniolă în psihoneuroimunologie, susține însă că această explicație este incompletă și că cercetarea începe să acorde mai multă atenție mecanismelor diferite care pot contribui la apariția simptomelor depresive.

Cuerda precizează de la început că mesajul său nu înseamnă că pacienții ar trebui să renunțe la antidepresive. Ea spune că întrebarea pe care încearcă să o exploreze este alta: dacă două persoane pot avea aceleași simptome, dar mecanisme diferite în spatele lor, ar putea fi nevoie ca abordarea terapeutică să fie individualizată.

Spania schimbă regulile pe șosele de la 1 octombrie: ce trebuie să faci în coloană, ca șofer

„A eșuat!” Pedro Sánchez arată în premieră cu degetul spre Maroc: ce se întâmplă acum la Ceuta

„Este ca și cum ai trata febra”

Una dintre comparațiile folosite de Marina Cuerda este cea cu febra. Termometrul poate indica aceeași temperatură indiferent dacă în spatele ei se află o infecție, un proces autoimun sau o altă afecțiune, însă tratamentul nu este ales în funcție de temperatura în sine, ci de cauza care a provocat-o.

„E ca și cum ai trata febra, nu infecția care o provoacă”, este ideea centrală a explicației sale.

Specialista spune că, în cazul depresiei, diagnosticul se bazează pe un grup de simptome, printre care dispoziția depresivă și anhedonia, adică pierderea interesului sau a plăcerii. Aceste criterii permit identificarea depresiei, dar nu indică automat de ce a ajuns o anumită persoană să dezvolte simptomele respective.

În viziunea prezentată de Cuerda, aceeași etichetă de diagnostic ar putea cuprinde persoane la care mecanismele implicate sunt foarte diferite.

Serotonina nu explică totul

Marina Cuerda vorbește și despre teoria care a dominat timp de decenii explicațiile despre depresie: ideea că problema ar fi legată de un nivel insuficient al unor substanțe chimice din creier și că administrarea unui medicament ar putea corecta acest dezechilibru.

Cercetarea actuală a pus sub semnul întrebării ideea că depresia poate fi explicată pur și simplu printr-un deficit de serotonină. Asta nu înseamnă însă că antidepresivele care acționează asupra sistemului serotoninergic nu pot fi eficiente. Mecanismele prin care acestea produc ameliorarea simptomelor sunt mai complexe decât simpla idee de „creștere a serotoninei”.

Cuerda atrage atenția tocmai asupra acestei complexități. Ea spune că, în funcție de pacient, cercetătorii au identificat direcții diferite care merită investigate, printre care inflamația, microbiota intestinală, funcția tiroidei, hormonii sexuali și funcționarea mitocondriilor, structurile celulare implicate în producerea energiei.

Inflamație, microbiotă și hormoni

Inflamația este una dintre direcțiile intens cercetate în legătură cu depresia. Unele studii au identificat asocieri între anumite modificări ale markerilor inflamatori și simptomele depresive, inclusiv în cazul unor pacienți care răspund mai greu la tratament.

Și legătura dintre intestin și creier face obiectul cercetărilor. Studiile au identificat asocieri între depresie și anumite modificări ale microbiotei intestinale, însă domeniul este încă în dezvoltare. Aceste cercetări nu înseamnă că depresia poate fi explicată sau tratată pur și simplu prin modificarea microbiotei.

În același timp, cercetătorii analizează și rolul sistemului endocrin, inclusiv al hormonilor tiroidieni și sexuali, precum și posibilele legături dintre metabolismul energetic celular și simptomele depresive.

Întrebarea care schimbă perspectiva

De aici pornește întrebarea centrală pe care Marina Cuerda spune că o investighează: dacă mecanismele din spatele depresiei pot fi diferite de la o persoană la alta, ar trebui ca și abordarea să fie diferită?

Specialista vorbește despre identificarea unei posibile „cauze-rădăcină” pentru fiecare pacient, în locul unei abordări identice pentru toate persoanele care primesc același diagnostic.

Este, însă, o direcție de cercetare, nu o metodă deja validată care să permită identificarea unei singure „cauze” a depresiei pentru fiecare pacient. Depresia este considerată în prezent o afecțiune complexă, în apariția căreia pot interveni factori biologici, psihologici și sociali.

Iar faptul că mecanismele sunt încă cercetate nu înseamnă că tratamentele actuale sunt abandonate. Organizația Mondială a Sănătății recunoaște tratamente eficiente pentru depresie, inclusiv psihoterapia și medicamentele antidepresive, în funcție de gravitatea și particularitățile fiecărui caz.

Mesajul Marinei Cuerda este, prin urmare, mai degrabă o invitație la o privire mai complexă asupra depresiei: aceleași simptome nu înseamnă neapărat aceeași cauză, iar cercetarea încearcă să afle dacă această diferență poate duce, în viitor, la tratamente mai bine adaptate fiecărui pacient.