Fascist sau patrimoniu? Monumentul unor legionari români de lângă Madrid, motiv de scandal în Spania

Fundația Abogados Cristianos cere Comunității Madrid să protejeze ansamblul Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți) din Majadahonda înainte ca acesta să fie demolat.

Guvernul spaniol a anunțat în iunie includerea monumentului dedicat românilor căzuți din Majadahonda în catalogul simbolurilor considerate fasciste și contrare memoriei democratice, așa că a dispus retragerea sa. Decizia face parte din aplicarea Legii Memoriei Democratice.

Se cere protejarea Monumentul Românilor Căzuți

Monumentul a fost inaugurat în 1970 în memoria lui Ion Moța și Vasile Marin, doi lideri ai Gărzii de Fier Române, care au murit în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franchiste în Războiul Civil Spaniol. Comisia tehnică analizată de guvern a considerat că monumentul reprezintă o formă de exaltare a fascismului european și a franquismului.

Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini solicită Comunității Madrid, condusă de Isabel Díaz Ayuso, să suspende orice procedură de demolare și să analizeze declararea ansamblului drept Bun de Interes Cultural (BIC) sau Bun de Interes Patrimonial.

Organizația susține că Monumentul Românilor Căzuți are o valoare istorică și religioasă care ar trebui analizată înainte de orice intervenție ireversibilă.

„Nu se poate permite ca Guvernul să folosească memoria istoriei tuturor spaniolilor drept scuză pentru a dărâma o cruce creștină”, a declarat Polonia Castellanos, președinta Abogados Cristianos.

De ce este controversat monumentul

În cazul monumentului din Majadahonda, disputa pornește de la persoanele comemorate. Ion Moța și Vasile Marin, membri importanți ai Gărzii de Fier, au murit în 1937 în timpul conflictului spaniol, luptând de partea forțelor lui Francisco Franco.

Guvernul spaniol consideră că Garda de Fier era o organizație fascistă, care a colaborat cu nazismul și a fost responsabilă pentru persecutarea și violențele împotriva minorităților și adversarilor politici din România. Fundația care contestă măsura pune însă accentul pe caracterul comemorativ și religios al crucii și susține că aceasta ar trebui păstrată ca parte a patrimoniului istoric.

Potrivit deciziei Guvernului, administrațiile vizate au la dispoziție între trei și șase luni pentru demolarea vestigiilor incluse pe lista respectivă.

Legionarii români, primiți cu brațele deschise de Franco

În 1939, după încheierea Războiului Civil Spaniol, unii legionari români care au luptat în Spania de partea lui Franco au rămas în exil și s-au stabilit în diverse orașe din țară. Relația legionarilor români cu Franco a fost una strânsă și în următorii ani, când mulți dintre ei au fugit în Spania de teama comuniștilor.

De altfel, unul dintre liderii Mișcării Legionare, Horia Sima, s-a relocat în Spania după Al Doilea Război Mondial. A fost protejat de Franco, la fel ca alți camarazi ai săi, și a continuat să conducă organizația din exil. Sima a și murit în Spania în 1993, la Madrid, la vârsta de 86 de ani.