Sociologii spanioli contestă sondajul electoral care îi dă partidului PSOE un avans de aproape 12 puncte în fața PP

Cel mai recent barometru al CIS, realizat pe un eșantion de 5.000 de persoane, plasează Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) la 34% din intențiile de vot, cu aproape 12 puncte procentuale peste Partidul Popular (PP), creditat cu 22,2%. Procentele diferă considerabil de media sondajelor realizate de institute private, scrie El PAIS.

Diferențe între votul declarat și rezultatele alegerilor

Unul dintre principalele argumente invocate de specialiști este diferența dintre votul declarat de respondenți la întrebarea despre alegerile generale precedente și rezultatele oficiale din 2023.

În sondajul CIS, 38,2% dintre respondenți spun că au votat PSOE la ultimele alegeri generale, în timp ce 19,5% declară că au votat PP. În realitate, la alegerile din 2023, socialiștii au obținut 31,6% din voturi, iar Partidul Popular, 33%.

Ignacio Urquizu, sociolog, director al Metroscopia și fost deputat socialist, consideră că diferența indică o problemă a eșantionului. El explică faptul că răspunsurile privind votul anterior permit institutelor să compare declarațiile participanților cu rezultatele reale și să identifice eventualele dezechilibre.

„Votul ascuns a existat întotdeauna, dar această discrepanță s-a amplificat la CIS și nu este corectată”, afirmă Urquizu. În opinia sa, supra-reprezentarea alegătorilor PSOE face ca sprijinul pentru blocul de dreapta și extrema dreaptă să pară mult mai mic decât în realitate.

Sociologul spune că nici suma intențiilor de vot pentru PP și partidul Vox nu ajunge la 40% în estimarea CIS, un rezultat pe care îl consideră greu de explicat în raport cu alte sondaje.

Alegătorii de dreapta ar refuza mai des interviurile

Belén Barreiro, directoarea institutului 40dB. și fostă președintă a CIS între 2008 și 2010, afirmă că sondajele din Spania și din alte țări tind să supraestimeze proporția celor care declară că au votat pentru partide progresiste sau pentru formațiunile aflate la guvernare. În cazul PSOE, spune ea, ambele tendințe se manifestă simultan.

Barreiro atrage însă atenția că diferența din actualul barometru este neobișnuit de mare. În sondajele realizate de 40dB., proporția celor care declară că au votat PSOE este cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mică decât în cercetarea CIS.

În opinia sa, o posibilă explicație este că persoanele de stânga sunt mai dispuse să răspundă la interviuri decât cele de dreapta. Ea consideră că unul dintre pașii necesari pentru corectarea dezechilibrului este ponderarea rezultatelor în funcție de votul declarat la alegerile precedente.

Barreiro susține că, dacă s-ar aplica această corecție, PSOE și PP ar ajunge aproape la egalitate, iar PP și Vox ar obține împreună o majoritate absolută.

Francisco Camas, director de cercetare în domeniul sondajelor publice la Ipsos, împărtășește diagnosticul privind dezechilibrul eșantionului. El explică faptul că toate sondajele au erori și distorsiuni care trebuie corectate prin ajustarea datelor, proces cunoscut în domeniu drept „bucătăria” sondajelor.

Camas consideră că există o tendință structurală, observată și în alte țări, ca alegătorii de stânga sau de centru-stânga să fie mai dispuși să își exprime opiniile decât cei de dreapta. În cazul actualului barometru, el crede că imaginea publică a CIS ar putea contribui la această diferență, deoarece persoanele contactate află de la început cine realizează sondajul.

Potrivit specialistului, dezechilibrul nu afectează doar estimările electorale, ci și răspunsurile despre liderii politici și principalele probleme ale societății.

Ce spun ceilalți specialiști despre rezultatele CIS

Narciso Michavila, președintele institutului GAD3, susține că datele privind votul declarat ar indica un rezultat electoral din 2023 complet diferit de cel real. Potrivit calculelor sale, pe baza acestor răspunsuri, PSOE ar fi trebuit să obțină 183 de mandate parlamentare, în loc de cele 121 câștigate efectiv.

Michavila afirmă că dezechilibrul eșantionului se accentuează și critică lipsa unor corecții suficiente. El estimează că ar putea avea loc o schimbare de guvern, dar consideră că diferența dintre blocurile politice va fi mai mică decât sugerează sondajele private. În opinia sa, PSOE nu va pierde masiv din sprijin, iar cele două blocuri politice s-ar putea apropia ca pondere.

María Ángeles Durán, profesoară universitară, laureată a Premiului Național de Sociologie și fostă membră a consiliului consultativ al CIS, descrie diferența dintre PSOE și PP drept surprinzătoare. Ea nu consideră că președintele instituției, José Félix Tezanos, ar manipula intenționat rezultatele, dar amintește că problema supra-reprezentării a fost semnalată și de un fost director al CIS, Félix Requena, în Senatul Spaniei.

Durán adaugă că numărul mare de alegători indeciși și tendința tot mai multor persoane de a-și hotărî votul în apropierea alegerilor complică estimările.

Alberto Penadés, profesor de sociologie la Universitatea din Salamanca, spune că nu are încredere în rezultatele acestui barometru. El consideră că diferența dintre foștii alegători PSOE și cei ai PP din eșantion este prea mare pentru a reflecta fidel comportamentul electoratului.

Paco Llera, profesor de științe politice și fost membru al consiliului consultativ al echipei lui Tezanos, critică, la rândul său, dezechilibrul privind votul declarat și lipsa unei corecții adecvate în estimările finale.

Cum răspunde instituția publică

Reprezentanții CIS resping criticile privind reprezentativitatea eșantionului. Potrivit acestora, sondajele instituției sunt realizate pe eșantioane aleatorii și reprezentative, răspunsurile sunt înregistrate literal, iar datele sunt publicate așa cum rezultă din cercetare.

Instituția susține că fenomenul alegătorilor PP care nu declară că au votat acest partid este cunoscut de mult timp și că a afectat inclusiv formațiunea care l-a precedat, Alianța Populară. CIS afirmă, de asemenea, că votul declarat la alegerile precedente este ponderat în estimările finale, care, potrivit instituției, au coincis de regulă cel mai bine cu rezultatele urnelor.

Întrebați dacă au observat o creștere a numărului de persoane care refuză să participe la interviuri, reprezentanții CIS au negat acest lucru. Dimpotrivă, ei susțin că, în ultimele zile, au constatat o disponibilitate mai mare de a răspunde la sondaje.

Controversa rămâne astfel deschisă: în timp ce mai mulți specialiști consideră că rezultatele sunt afectate de un dezechilibru politic al eșantionului, instituția publică afirmă că metodologia sa este reprezentativă și că estimările finale includ ajustările necesare.