Instanța a stabilit, prin decizia nr. 700/2026, că astfel de lucrări afectează structura funcțională a clădirii, dar și cerințele esențiale de locuire, precum siguranța, habitabilitatea și utilizarea spațiului, notează El Idealista.
Prin urmare, ele intră în categoria intervențiilor majore asupra clădirilor existente, pentru care legislația spaniolă impune competența exclusivă a arhitecților.
Hotărârea vine după un litigiu de durată între arhitecți și inginerii constructori (arhitecți tehnici), care contestă această limitare și susțin că, în anumite cazuri, mai ales atunci când este vorba despre spații din clădiri deja rezidențiale, ar trebui să poată semna și ei astfel de proiecte.
Decizia Curții Supreme clarifică însă că factorul decisiv nu este dimensiunea intervenției, ci natura acesteia: schimbarea funcțiunii din spațiu comercial în locuință implică automat cerințe tehnice complexe, indiferent dacă este vorba despre un singur spațiu sau despre o întreagă clădire.