Un geolog vorbește despre posibilitatea unui tsunami în Spania. Care sunt zonele de coastă cu cel mai mare risc

De obicei, ne gândim la un dezastru natural precum tsunamiul ca la un fenomen care se produce în țări precum Chile, Indonezia sau Japonia. Însă o plimbare pe coasta orașului Cádiz arată că și Spania poate fi afectată de un astfel de fenomen. În această zonă există numeroase semne de avertizare care indică faptul că un tsunami ar putea ajunge și pe teritoriul spaniol.

De fapt, acest lucru s-a întâmplat deja în trecut. Cutremurul de la Lisabona din 1755, considerat unul dintre cele mai distructive și mortale fenomene naturale din istoria Europei, a provocat ulterior un tsunami care a ajuns în Spania și a lăsat în urmă mii de victime și pagube importante, în special în Cádiz și Huelva.

Seismul a avut o magnitudine de 8,5 și s-a produs la limita dintre placa eurasiatică și cea africană, mai exact în zona faliei Azore-Gibraltar. Acumularea de energie în această zonă a ridicat nivelul mării și a provocat tsunamiul. Întrebarea este dacă un eveniment de asemenea amploare s-ar putea repeta în apropierea coastelor Spaniei.

„Da. Plăcile tectonice continuă să se miște, faliile continuă să existe, iar tensiunea continuă să se acumuleze”, explică pentru Infobae geologa Esther Lapaz, autoarea cărții „Con los pies en la tierra” („Cu picioarele pe pământ”), publicată în 2026 de Ediciones B.

Zonele din Spania cu cel mai mare risc de tsunami

Predicția cutremurelor nu este încă posibilă, însă ceea ce poate fi făcut este „să se studieze faliile, să se analizeze cutremurele produse în trecut și să se evalueze zonele care prezintă un risc mai mare”, explică geologa.

Prin urmare, nu se poate ști dinainte când și dacă un cutremur urmat de un tsunami va afecta coastele Spaniei. Însă, urmărind limitele plăcilor tectonice, pot fi identificate zonele cele mai vulnerabile și pot fi luate măsuri de pregătire pentru eventualitatea producerii unui astfel de fenomen.

Limita dintre placa africană și cea eurasiatică se întinde, potrivit lui Lapaz, în sudul Peninsulei Iberice, din zona Atlanticului în care s-a produs cutremurul de la Lisabona spre vestul Mării Mediterane, până la Marea Alboran, în largul coastelor provinciilor Málaga, Granada și Almería.

„Geologii atrag de mult timp atenția că litoralul Andaluziei este una dintre zonele țării noastre cele mai expuse unui tsunami”, avertizează specialista.

„Deși nu vorbim despre un tsunami precum cele pe care ni le imaginăm din filme precum «The Impossible», un tsunami de câțiva metri ar fi suficient pentru a inunda zonele de coastă și a provoca pagube importante”, spune Esther Lapaz.

Falia care a provocat tsunamiul din 1755

Falia Azore-Gibraltar, unde s-a produs cutremurul din 1755, reprezintă o limită activă între plăci tectonice. În 1969, în aceeași zonă s-a produs un alt cutremur, cu magnitudinea de 7,8, care a generat un tsunami de mici dimensiuni.

Faptul că un eveniment de acest tip s-ar produce în această zonă reprezintă, potrivit geoloagei, un anumit avantaj: hipocentrul se află într-o regiune relativ îndepărtată de coastă, ceea ce ar oferi sistemelor actuale de monitorizare un anumit interval de timp pentru emiterea avertismentelor și evacuarea zonelor aflate în pericol.

„Gândește-te că în 1755, după cutremurul inițial, tsunamiul a avut nevoie de aproape o oră pentru a ajunge la Lisabona”, explică Lapaz în cartea sa. „În prezent, cu ajutorul tehnologiei de avertizare timpurie, ar putea fi salvate mii de vieți.”

Un alt pericol se află mult mai aproape de coastă

Situația este diferită în cazul unei alte falii care ar putea provoca un tsunami ce ar afecta Spania. Este vorba despre falia Averroes, situată în Marea Alboran, mult mai aproape de coastă.

„Unele studii au propus scenarii în care valurile generate de această falie ar putea ajunge până la aproximativ 6 metri și ar putea atinge coasta în aproximativ 30 de minute”, explică geologa.

Principala problemă în acest caz ar fi timpul foarte scurt pentru intervenție. „Această apropiere reduce drastic fereastra noastră de acțiune”, avertizează Lapaz.

Cu toate acestea, geologa face apel la calm și subliniază că situația actuală este diferită de cea din 1755.

„Nu mai suntem o societate vulnerabilă precum cea din 1755. În prezent, avem sisteme de monitorizare continuă, rețele seismice avansate, sateliți și geamanduri capabile să detecteze anomalii în timp real. Incertitudinea continuă să existe, da, dar există și o capacitate de răspuns care, în urmă cu câteva secole, era pur și simplu de neimaginat”, afirmă Esther Lapaz.