Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să ajungă la un acord privind Siria

Un proiect de declaraţie prezentat de Marea Britanie, Franţa, Germania şi Portugalia era examinat, de luni, la Consiliul de Securitate al ONU. În acesta, cele patru ţări condamnau violenţa regimului lui Bashar al-Assad contra manifestanţilor şi lansau un apel la reţinere.

Dar miercuri, într-o reuniune specială a Consiliului de Securitate al ONU asupra situaţiei din Siria, desfăşurată cu uşile închise, China şi Rusia au blocat declaraţia, adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Aleksandr Pankin, avertizând contra unei "ingerinţe externe" care ar putea cauza "un război civil".

Pankin a adăugat că doreşte "o anchetă adevărată" şi că "vinovaţii să fie traduşi în faţa justiţiei" în Siria.

Ambasadorul Siriei la ONU, Bashar Jaafari, a respins orice idee a unei anchete internaţionale. "Regretăm ceea ce se întâmplă, dar trebuie să conveniţi că aceste tulburări şi aceste revolte, în anumite aspecte ale lor, maschează intenţii ascunse", a spus el.

Statele Unite, prin vocea ambasadoarei Susan Rice, l-au somat pe Bashar al-Assad să "schimbe direcţia acum" şi să "asculte apelurile propriului său popor" pentru schimbare.

"Dacă nu se întâmplă nimic pozitiv, Franţa, împreună cu alte (ţări), va studia o serie de opţiuni cu scopul de a creşte presiunea asupra regimului sirian, astfel încât acesta să pună capăt reprimării şi să se angajeze pe calea reformelor", a declarat, la rândul său, ambasadorul francez, Gerard Araud.

În ţară, peste 230 de membri ai Partidului Baas, aflat la putere, şi-au anunţat demisia, între care aproximativ 30 din regiunea Banias (nord-vest), iar 203 din regiunea Houran (Deraa şi împrejurimi), în sudul ţării.

"Serviciile de securitate au demolat valorile cu care am crescut. Denunţăm şi condamnăm tot ceea ce s-a petrecut şi anunţăm, fără regret, retragerea noastră din partid", au afirmat demisionarii din regiunea Banias, într-un text.

"Practicile serviciilor de securitate împotriva cetăţenilor neînarmaţi, la Banias şi în satele vecine, mai ales la Baida, sunt contrare tuturor valorilor umane şi sloganurilor partidului", afirmă ei, evocând "percheziţii în case, tiruri cu gloanţe reale, fără discriminare, asupra oamenilor, caselor, moscheilor şi bisericilor".

Comunicatul denunţă, de asemenea, modul în care "presa (siriană) vorbeşte despre manifestanţii ucişi, răniţi sau torturaţi, calificându-i drept «bande infracţionale armate»".

În plus, peste 150 de opozanţi sirieni, ale căror nume au fost ţinute majoritatea secrete, au îndemnat regimul să efectueze reforme veritabile sau va fi îndepărtat de o "revoluţie".

Regimul are posibilitatea să aleagă între două lucruri, şi anume "fie conduce el însuşi schimbarea către democraţie, fie protestatarii pornesc o revoluţie populară, care îl va îndepărta de la putere", avertizează ei, într-un comunicat comun.

"Pentru a introduce reforme politice radicale, este necesar să se înceapă elaborarea unei noi Constituţii, care să garanteze drepturile esenţiale ale cetăţenilor şi să asigure o separare totală între puterile legislativă, juridică şi executivă şi să pună în aplicare o reformă radicală a sistemului judiciar, afectat de corupţie", afirmă ei.

Potrivit acestora, "armata este singura instituţie capabilă să conducă această schimbare", negociind cu opoziţia.

Militanţii acuză forţele de securitate, şi nu armata, că sunt responsabile de reprimarea sângeroasă a mişcării de contestare. De la începutul mişcării, la 15 martie, au fost omorâte cel puţin 453 de persoane, potrivit Observatorului sirian pentru Drepturile Omului.

Reprezentanţi ai celor 27 de ţări din Uniunea Europeană (UE) se vor reuni, vineri, la Bruxelles, pentru a discuta despre eventuale sancţiuni, iar Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va organiza, în aceeaşi zi, o sesiune specială asupra situaţiei din Siria, la iniţiativa Statelor Unite.

Mai multe ţări europene, între care Franţa, Marea Britanie, Italia şi Germania au convocat, miercuri, ambasadorii Siriei, pentru a le semnala faptul că aceste ţări condamnă reprimarea mişcării de contestare.

Influentul senator american, John McCain, a declarat, la rândul său, că preşedintele sirian, Bashar al-Assad, şi-a "pierdut legitimitatea" trăgând asupra poporului său şi "trebuie să plece" de la putere.

Miercuri, la Deraa se auzeau, în continuare, tiruri intermitente. Luni şi marţi, aici au fost ucise 30 de persoane, după intrarea armatei în oraş, susţinută de tancuri şi blindate, pentru a înăbuşi mişcarea de contestare.

Tirurile vizau mai ales rezervoare de apă, a anunţat un militant pentru drepturile omului, Abdallah Abazid. "Autorităţile efectuează o campanie pentru a ne înfometa şi a ne lăsa fără apă", a spus el.

Autorităţile, care acuză "bande infracţionale armate" că se află la originea mişcării de contestare, afirmă că armata a intrat în Deraa "la solicitarea locuitorilor", pentru a goni "bandele teroriste extremiste".