Prima pagină » Știri externe » Măsurile propuse de miniștrii UE pentru siguranța copiilor în mediul online. Ce s-ar putea schimba?

Măsurile propuse de miniștrii UE pentru siguranța copiilor în mediul online. Ce s-ar putea schimba?

Miniștrii din UE din mai multe țări au semnat o scrisoare comună deschisă. Mesajul lor este siguranța copiilor în mediul online. Miniștrii îndeamnă la acțiune.
Măsurile propuse de miniștrii UE pentru siguranța copiilor în mediul online. Ce s-ar putea schimba?
Sursă foto: Pexels

Un număr de 21 de miniștri din UE au semnat o scrisoare comună, publicată de Euronews, prin care îndeamnă la protejarea copiilor în mediul online.

Documentul a fost semnat de oficiali internaționali, miniștri în domenii precum Educație și Știință, Digitalizare, Combaterea antisemitismului, Inteligență Artificială, Muncă, Sănătate, Solidaritate și Familie, Afaceri Religioase și Sport, Cultură și comunicare, dar și Justiție.

Semnatarii documentului comun provin din 13 țări, printre care Spania, Irlanda, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Slovacia sau Slovenia.

Iată mesajul celor 21 de miniștri UE

„Dacă suntem devotați să ne asigurăm că lumea digitală încurajează dezvoltarea sănătoasă, învățarea, dar și o conexiune semnificativă, acum este momentul să acționăm decisiv”, au scris miniștrii europeni.

Potrivit scrisorii, „în era digitală din prezent copiii cresc într-o lume în care rețelele sociale fac parte integral din viața lor, atât la școală, cât și în familie. În timp ce tehnologia oferă oportunități nemaipomenite, pentru învățat, creativitate. dar și conexiune, îi expune pe cei mici la pericole însemnate, care nu pot fi trecute cu vederea”.

Consecințele sunt „îngrijorătoare”, atrag atenția miniștrii europeni. „Portrivit unui raport publicat de Comisia Europeană în 2023, unul din trei tineri din UE petrece mai mult de trei ore pe rețelele sociale în fiecare zi”.

Miniștrii europeni precizează că acest grad de supraexpunere a fost îndeaproape asociat cu fenomenul dezvotării afecțiunilor mintale în rândul minorilor, care este „în creștere”, refrindu-se la „depresie, anxietate și o stimă de sine scăzută”.

Un studiu din 2024 publicat de Organizația Mondială a Sănătății arată că utilizarea exagerată a rețelelor sociale în rândul adolescenților a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022.

Miniștrii au precizat că raportul evidențiază impactul rețețelor sociale asupra sănătății mentale a tinerilor, a somnului, dar și a performanței școlare.

Platformele de social media sunt dezvoltate pe baza unor algoritmi care duc la dependență, fiind special creați pentru a ține utilizatorii ocupați perioade lungi de timp.

Expunerea constantă la un conținut idealizat, special pregătit poate deteriora percepția de sine, alimentând sentimentele de inadecvare și instatisfacție cu propria condiție fizică sau socială.

În scrisoarea lor deschisă, miniștri europeni precizează că acestea nu sunt simple statistici, ci reflectă problemele reale cu care o întreagă generație de tineri se confruntă, generație care este mult mai „slab echipată” să navigheze într-un mod echilibrat în această lume digitală.

Ce își doresc cei 21 de miniștrii europeni?

Cu toate că UE a făcut un progres notabil reglementarea Social Media, prin inițiative precum strategia BIK+, „Un internet mai bun pentru copii” sau Pachetul legislativ privind serviciile digitale, care reglementează conținutul online, oferind un spațiu sigur pentru cetățenii din UE, aceste inițiative nu sunt îndeajuns. Protejarea online a copiilor trebuie să devină o prioritate la nivel politic și social, susținută de o acțiuni concrete și măsuri aplicabile.

Printre măsurile propuse se enumeră:

  • Setări implicite de confidențialitate, introduse special pentru conturile copiilor de rețele sociale, pentru a reduce riscul de mesaje nesolicitate din partea persoanelor străine.

 

  • Sisteme de recomandări ale conținutului care pot fi reglate de părinți pentru a prioritiza feedback-ul direct al userilor, cum ar fi selecția anumitor subiecte sau teme ale conținutului online, pentru a micșora riscul ca cei mici să fie atrași în tipuri de conținut dăunător pentru ei.

 

  • Sisteme îmunătățite de control al securității, care le oferă tinerilor posibilitatea de a bloca sau a „pune pe mut” orice utilizator și îi protejează din a fii adăugați în grupuri de conversație fără ca aceștia să fie de acord în mod explicit, reducând expunerea la hărțuire online.

 

  • Introducerea unor mecanisme de verificare a vârstei, implementate pe toate rețele sociale. Acestea îi pot opri pe minori să ocolească restricțiile de vârstă, reducând riscul ca ei să fie expuși la conținut dăunător în mediul online.

Cele mai recent proiect încă în lucru, menit să reglementeze noi măsuri cu privire la protecția minorilor în cadrul Pachetului Legislativ privind Serviciile Digitale (DSA) este menit să îmbunătățească siguranța spațiului digital pentru copii, făcând ca verficarea de vârstă să devină un standard în rețelele sociale, nu doar un doar o funcție opțională.

Impunerea unei verificări de vârstă pentru minori le va oferi platformelor online mijloacele tehnice necesare pentru a impune propriile termeni și condiții de utilizare. Va facilita, de asemenea, aplicarea unui pachet de legi UE, dar și naționale, care va impune cerințe de vârstă minimă pentru accesul un anumit pachet de produse și servicii digitale.

Citește și