Partidele de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea

Formaţiunile de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea, distanţându-se de trecut şi asumând un discurs identitar de respingere a islamului, comentează AFP.

21 afișări
Imaginea articolului Partidele de extremă-dreapta din Europa încearcă să îşi schimbe imaginea

Franceza Marine Le Pen l-a înlocuit duminică pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în vârstă 82 de ani, preşedintele Frontului Naţional (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Asistăm la o tentativă a politicienilor de extremă-dreapta de a se distanţa de vechile retorici fasciste şi antisemite", observă Matthew Goodwin, analist la Institutul britanic Chatham House.

"Astăzi suntem diferiţi şi alegătorii văd acest lucru", afirmă Jimmie Aakesson, în vârstă de 31 de ani, din cadrul partidului Democraţi din Suedia.

"Noua extremă-dreapta din Europa dezvoltă un discurs identitar cu caracter etnic pentru a se adapta la actualele probleme ale societăţii", confirmă Magali Balent, expert la Fundaţia Robert Schuman.

Franceza Marine Le Pen, în vârstă 42 de ani, l-a înlocuit duminică pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în vârstă 82 de ani, preşedintele Frontului Naţional.

Chiar dacă a stârnit polemici deplasându-se în cartiere musulmane din Franţa, Marine Le Pen "preferă să se demarce de temele trecutului, cum ar fi nostalgia faţă de al treilea Reich", subliniază Magali Balent.

În Europa de Est, relevă Magali Balent, partidele de extremă-dreapta nu au nicio ezitare să exploateze "rănile istorice", iar ostilitatea faţă de minorităţile etnice continuă să fie prezentă. Exemple în acest sens sunt derivele împotriva romilor ale ungurului Gabor Vona, liderul Jobbik, şi ale bulgarului Volen Siderov, liderul Ataka.

În cursul alegerilor europene din iunie 2009, extrema-dreaptă a depăşit cinci la sută din voturi în 13 din cele 27 state UE - Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria, Austria, Bulgaria, Italia, Finlanda, România, Grecia, Franţa, Marea Britanie şi Slovacia.

În Italia, formaţiunea xenofobă Liga Nordului este principalul aliat al premierului Silvio Berlusconi. Extrema-dreaptă susţine guvernele minoritare în Olanda şi Danemarca.

Uniunea Democratică de Centru din Elveţia şi-a consolidat poziţia câştigând referendumul "antiminarete" în 2009 şi cel pentru expulzarea infractorilor străini în 2010.

"Este o mişcare identitară de reacţie la deschiderea frontierelor la nivel internaţional", explică Magali Balent.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici