Primarul Chişinăului: Anticipatele nu pot fi excluse în Moldova deşi, declarativ, nu şi le doreşte nimeni

Chirtoacă a precizat că, în condiţiile în care ultima tentativă de alegere a preşedintelui Republicii Moldova de către Parlamentul de la Chişinău a eşuat, până la noile alegeri, care se vor desfăşura în 15 ianuarie 2012, vor avea loc în continuare negocieri cu deputaţi din fracţiunea PCRM şi respectiv grupul socialiştilor pentru a se încerca găsirea unei formule pentru alegerea preşedintelui.

"Partea bună este că, cel puţin din declaraţii, nu-şi doreşte nimeni alegeri anticipate, cu toate că acestea nu pot fi excluse. Acest joc, această formă de prelungire a negocierilor, practic permanent, în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui s-ar putea să dureze chiar mult mai mult, pentru că în cazul în care la alegerea preşedintelui nu se prezintă minimum 61 de deputaţi, scrutinul nu este considerat valabil şi atunci poate fi luat de la capăt", a declarat Chirtoacă la RFI.

El a precizat că cel mai pesimist scenariu pentru perioada următoare ţine de intrarea Partidului Comuniştilor pe un trend ascendent, în paralel cu intrarea componentelor Alianţei pentru Integrare Europeană pe un trend descendent.

"În cazul în care în cadrul alianţei (Alianţa pentru Integrare Europeană - n.r.) vor continua sciziunile, va continua tensiunea, aceeaşi lipsă de încredere şi formula veche românească de a da cu stângu-n dreptul, de pe urma tuturor acestora s-ar putea să câştige numai Partidul Comuniştilor. Şi atunci, în cazul în care nu se va contura o poziţie unică a AIE în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui, există un risc ca lucrurile să intre pe un trend descendent în ceea ce priveşte componentele Alianţei şi respectiv un trend ascendent în ceea ce priveşte Partidul Comuniştilor. Şi, în cazul acesta, comuniştii vor forţa alegerile anticipate cu orice preţ, pentru că ei înţeleg că asta este singura lor şansă", a spus Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă a subliniat că, pe de altă parte, continuarea încercărilor de a alege preşedintele în condiţiile actuale ale Constituţiei, cu 61 de voturi, nu este o soluţie pe termen lung.

"Chiar dacă am găsi aceste voturi pentru alegerea preşedintelui, imediat o să apară problema în ceea ce priveşte desemnarea primului-ministru şi lucrurile ar putea continua la nesfârşit în asemenea mod. Partidul Liberal propune de doi ani să fie modificată Constituţia, de fapt să fie europenizată Constituţia, poate chiar adoptarea unei noi Constituţii, care să excludă toate aceste blocaje care apar succesiv, ca urmare a unor mecanisme trunchiate din '94 şi până în 2005, făcute cu diferite ocazii, pentru a satisface interese de moment. În felul acesta, conţinutul Constituţiei a degradat până la un asemenea nivel, încât, iată, de doi ani de zile avem un blocaj în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui şi de aici nesiguranţă, instabilitate", a spus Chirtoacă.

El a mai afirmat că "intriga" a devenit cuvântul sau acţiunea de ordine în Republica Moldova în ultima perioadă, fapt care îi doare şi îi nemulţumeşte pe oameni.

Întrebat dacă propunerea sa privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova este îmbrăţişată şi de partenerii de guvernare, Chirtoacă a spus: "Declarativ, da. Practic, şi aici sunt lucruri pe care nu le înţelegem până la capăt. De fapt, intriga a devenit cuvântul de ordine sau acţiunea de ordine în Republica Moldova în ultima perioadă. Şi asta doare şi-i nemulţumeşte şi pe oameni (...) Noi vom insista, vom promova acest proiect, pentru că mai devreme sau mai târziu, el trebuie să devină realitate. Altfel, va fi complicat, în orice formulă de guvernare. Este absurd să ai majoritate parlamentară, 50 plus unu din numărul total de deputaţi, dar în acelaşi timp să nu ai frâiele puterii la îndemână".

Parlamentul moldovean a stabilit miercuri că următorul vot pentru desemnarea preşedintelui Republicii Moldova va avea loc la 15 ianuarie, informează Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.

Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE, aflată la guvernare) a hotărât, marţi seară, stabilirea alegerilor prezidenţiale repetate la 15 ianuarie, dar decizia trebuia adoptată de Parlament.

Înaintea şedinţei Legislativului, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a anunţat că nu va mai candida la alegerile prezidenţiale. "Mai mulţi actori politici au afirmat că este nevoie de un candidat apolitic (...). Declar că nu-mi voi înainta candidatura pentru alegeri. Astfel deschid calea pentru identificarea candidatului care ar întruni 61 de voturi", a declarat Lupu.

Citeste si: Marian Lupu nu va mai candida pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova

Cu toate acestea, comuniştii s-au arătat nemulţumiţi şi au declarat că AIE tergiversează intenţionat procesul de alegere a şefului statului.

"Mă gândeam că dacă-mi retrag candidatura de fapt efectul e invers, că grupul de opoziţie o să se bucure, că e gata să participe la identificarea unui candidat de compromis. Păi, iată dragii mei, la dialog, la muncă, la coordonare", i-a îndemnat Marian Lupu pe comunişti.

Alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova au avut loc pe 16 decembrie, însă Marian Lupu, singurul candidat, nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, deşi la scrutin au participat 62 de deputaţi.

În cazul în care la alegerile din 15 ianuarie nu se vor prezenta 61 de deputaţi, acestea vor fi declarate nule şi vor fi stabilite alegeri noi. În cazul în care nu se alege preşedintele, dar participă 61 de deputaţi, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi declanşate alegeri anticipate.