Răpirile parentale au schimbat legea în Japonia. Ce prevede noua reformă

Până în aprilie 2026, legislația japoneză permitea ca doar unul dintre părinți să fie recunoscut drept tutore legal după divorț. În practică, instanțele acordau de cele mai multe ori autoritatea părintelui care locuia deja împreună cu copilul, ceea ce i-a determinat pe mulți avocați să își sfătuiască clienții să plece cu minorii înainte de finalizarea divorțului pentru a-și consolida poziția în instanță, scrie CNN.

Autoritate comună, dar fără garanția timpului petrecut cu copilul

Noua lege introduce conceptul de autoritate părintească comună pentru foștii soți și urmărește ca ambii părinți să participe la deciziile importante privind educația și sănătatea copilului. Ministerul Justiției susține că modificarea îi obligă pe părinți să respecte interesul superior al copilului și că răpirea copilului de către unul dintre părinți poate conta negativ în procesele de custodie viitoare.

Cu toate acestea, mai mulți specialiști spun că legea nu garantează automat custodia comună și nici dreptul efectiv al ambilor părinți de a petrece timp cu copiii lor. Modul în care instanțele vor interpreta noile prevederi rămâne încă neclar.

Părinți care și-au pierdut copiii după despărțire

CNN prezintă cazul Anastasiei Minkova, cetățean american și rus stabilit în Japonia, care susține că, în timp ce se afla într-o vizită în Rusia, soțul său a părăsit locuința împreună cu fiul lor de doi ani. De atunci, femeia spune că și-a putut vedea copilul doar pentru perioade foarte scurte, sub supraveghere, în timp ce procesul privind custodia este încă în desfășurare.

Situații similare sunt relatate și de alți părinți, inclusiv cetățeni străini care locuiesc în Japonia. Mulți afirmă că, odată ce un copil ajunge să trăiască exclusiv cu unul dintre părinți, instanțele tind să considere acea situație drept una stabilă și evită să o schimbe.

Criticii cer măsuri mai dure

Organizațiile care reprezintă părinții rămași fără acces la copii susțin că noua lege nu rezolvă problema de fond, deoarece răpirea parentală continuă să fie tratată ca un litigiu civil, nu ca o infracțiune. În lipsa unor sancțiuni clare și a unor mecanisme eficiente de aplicare a custodiei comune, avantajele obținute prin mutarea copilului înainte de divorț ar putea continua să influențeze deciziile instanțelor.

Ministerul Justiției afirmă că Japonia aplică obligațiile asumate prin Convenția de la Haga privind răpirea internațională de copii și că noile reguli reprezintă un pas important spre implicarea ambilor părinți în creșterea copiilor după divorț. Totuși, numeroși avocați și activiști consideră că adevărata eficiență a reformei va putea fi evaluată doar după primele hotărâri pronunțate în baza noii legislații.