Eşarfe pătate cu sângele scriitorului George Orwell, scoase la licitaţie - FOTO

George Orwell purta acele eşarfe antifasciste în momentul în care a fost împuşcat în gât, în timpul unei lupte, în apropiere de Barcelona, în timpul Războiului Civil din Spania, în mai 1937, informează bbc.co.uk

Potrivit casei care organizează licitaţia, eşarfele ar putea fi vândute cu preţul de 1.200 de lire sterline (1.422 euro).

Relatând acel incident în romanul "Homage to Catalonia", propria prezentare a războiului scrisă de Orwell, celebrul autor dezvăluie că se afla "de aproximativ 10 zile pe front atunci când s-a întâmplat".

"Webb, brancardierul nostru, a adus un bandaj şi o sticlă mică de alcool pe care ne-o dădeau să o avem cu noi pe câmpul de luptă. Doctorul mi-a bandajat rana, mi-a făcut o injecţie cu morfină şi m-a expediat de acolo", a adăugat scriitorul.

Eşarfele au fost păstrate de Hugh Patrick O'Hare, care l-a tratat pe George Orwell în zilele următoare. El era şi un membru important al Partidului Independent Laburist (Independent Labour Party/ ILP) din Marea Britanie.

Hugh Patrick O'Hare le-a donat apoi unui alt membru al ILP.

Experienţele trăite de George Orwell în timpul luptei sale contra fasciştilor i-au influenţat opera literară, regăsindu-se inclusiv în romanul alegoric "Ferma animalelor" şi în romanul "1984", considerat o puternică viziune literară despre coşmarul totalitarismului.

George Orwell (pseudonimul lui Eric Arthur Blair) s-a născut pe 25 iunie 1903, în Motihari, Bengal (India), unde tatăl său, Richard Walmesley Blair, lucra în administraţia britanică. La scurt timp după naşterea sa, Orwell a fost trimis în Anglia, unde a fost crescut de mama lui. Tânărul scriitor a urmat, pentru scurt timp, cursurile prestigiosului Colegiu Eton, părăsindu-l în decembrie 1921, pentru a deveni membru în divizia din Birmania a poliţiei imperiale indiene, experienţă care a stat la baza romanului său "Zile birmaneze" (1934). Scriitorul a părăsit Birmania în 1927, cu sănătatea şubrezită. Următorii cinci ani din viaţă i-a petrecut călătorind. Socialist convins, Orwell a plecat, în 1936, în Spania, pentru a face corespondenţă de front în Războiul Civil (1936 - 1939), dar s-a alăturat diviziei Lenin din Barcelona, unitate condusă de Partidul Muncitor de Unitate Marxistă.

La întoarcerea în Anglia, Orwell şi-a descris experienţele în volumul "Omagiu Cataloniei" (1938). În Anglia, fiind refuzat în serviciul militar din motive de sănătate, a devenit producător al BBC Eastern Service, o slujbă pe care a urât-o. Scriitorul s-a plâns că atmosfera de la BBC era "undeva între o şcoală de fete şi un azil de nebuni". În 1943, Orwell a devenit editor literar al săptămânalului de stânga Tribune.

"Ferma animalelor", o satiră amară a "experimentului sovietic", a fost scrisă la jumătatea lui 1944, dar, din cauza unor presiuni politice, a apărut un an mai târziu. În această perioadă, viaţa lui Orwell a devenit din ce în ce mai tristă, soţia sa murind din cauza unui atac de cord. Cuplul adoptase un băiat, Richard Horatio Blair, pe care Orwell a reuşit să îl crească, cu ajutorul surorii sale, Avril.

Cel mai faimos roman al său, "1984", a fost terminat în 1948, într-o perioadă în care autorul a fost transferat într-un sanatoriu, suferind de tuberculoză. Romanul, cea mai cunoscută viziune distopică a lumii viitorului, este tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomică, sediul unui regim totalitar în care orice logică pare a fi fost abolită. Epurările şi evaporările au devenit un lucru firesc, trecutul este rescris mereu spre a corespunde prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa "nouvorba", o limbă mecanicistă care completează imaginea de lume ordonată ştiinţific. În imperiul fricii absolute şi sub ochii necruţători ai Fratelui cel Mare (Big Brother), libertatea individuală a fost pe vecie eradicată. Cartea a fost publicată în România de editura Polirom, în 2002.

După publicarea acestui roman, în 1949, Orwell a fost transferat la un spital londonez, unde a şi murit, pe 21 ianuarie, 1950, la vârsta de 46 de ani.