Rezistența la antibiotice scapă de sub control. Cercetătorii avertizează că Europa riscă să piardă lupta fără regrupare

Infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar în 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor rezistente, mai mulți decât din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimările pentru 2050 sunt și mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare și costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sănătate.

„Este o amenințare care subminează tot ce înseamnă medicină: operații, chimioterapie, tratamente intensive. Dacă nu schimbăm modul în care ne organizăm și finanțăm cercetarea, pierdem lupta”, a avertizat Gilles Courtemanche, cercetător francez în dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, într-un apel lansat marți în Le Monde.

Doctor în chimie sintetică, Gilles Courtemanche a dezvăluit că start-up-urile care încearcă să dezvolte molecule noi se confruntă cu obstacole majore – lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinară și dificultatea de a accesa finanțare: „Multe companii biotech dispar prematur, chiar dacă dețin soluții promițătoare. Pacienții rămân fără opțiuni, în fața unor infecții incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii”, o bacterie gram-negativă, adesea implicată în infecții nosocomiale și considerată de OMS drept o amenințare critică.

Un nou risc în spitale: superbacteria care „mănâncă” plastic

Nicio clasă nouă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimii cincizeci de ani

Paradoxal, deși urgența este recunoscută, nicio nouă clasă de antibiotice nu a ajuns pe piață în ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovației, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetătorul: „Antibioticele sunt tratamente scurte și au ca scop o vindecare definitivă, ceea ce reduce potențialul de profit. În plus, autoritățile pot restricționa utilizarea lor pentru a le păstra în caz de pandemie, frânând și mai mult comercializarea.”

Specialiștii au propus Uniunii Europene soluții concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finanțat de Comisia Europeană, cu completare privată. Acesta ar reuni, într-un singur centru, toate competențele necesare pentru a transforma ideile științifice în medicamente până la faza a doua a studiilor clinice, care testează eficacitatea medicamentului pe pacienți care suferă de boala-țintă.

Soluția nu poate fi exclusiv științifică, trebuie regândită finanțarea sa

Institutul ar fi eliberat de presiunile publicării sau ale profitului imediat și s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea găzdui experți temporari sau forma tineri cercetători și ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetării la prioritățile globale.

O variantă complementară ar fi crearea unei rețele europene de inovare antimicrobiană, care să conecteze și să finanțeze start-up-urile existente. În loc de competiție, inițiativa ar miza pe colaborare: o platformă comună, fonduri dedicate și împărțirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: „Este timpul să transformăm fragmentarea într-o forță colectivă. Inacțiunea nu mai este o opțiune”, se arată în apelul lansat de specialiști.