COM: Miza nominalizării candidatului la Capitală este repoziţionarea centrelor de putere din PSD

Această situaţie este comparabilă cu altele în care s-a băgat cu bună ştiinţă partidul, respectiv suspendarea şefului statului şi moţiunea de cenzură, unde, din cauza aceleiaşi incapacităţi de a tranşa decizia politică, PSD a pierdut enorm la capitolul încredere, dar şi în ceea ce priveşte poziţionarea sa ideologică.

Cauza fundamentală a acestei stări de fapt, resimţită în mod neplăcut de activul PSD, respectiv de electoratul fidel, rezidă în existenţa în partid a mai multor centre de putere, care se contrează de fiecare dată când trebuie luată o decizie importantă.

Astfel, şi în cazul candidatului la Primăria Capitalei, centrele de putere se manifestă în consecinţă.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, l-a anunţat, iniţial, drept candidat pe preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, care avea şi sprijinul organizaţiei, obţinut în urma unui vot majoritar.

Ulterior, în scenă a apărut şi "candidatul" Sorin Oprescu, susţinut făţiş de Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Oprescu stătea mai bine în sondaje, fapt recunoscut de toţi liderii PSD, dar nu avea sprijinul organizaţiei de Bucureşti.

Era evident că, în urma ciocnirii dintre cele două tabere, avea să apară şi "situaţia de compromis", în persoana "candidatului" Miron Mitrea. El nu intra nici în sondajele iniţiale, ca posibil candidat, nici nu avea sprijinul organizaţiei.

Acest peisaj politic implică o concluzie nefericită pentru PSD: decizia politică privind nominalizarea unui candidat la funcţia de edil-şef al Capitalei nu priveşte, în esenţă, perspectiva câştigării Primăriei, aşa cum este normal.

Faptul ar părea paradoxal, la prima vedere, dar teza pe care se bazează aserţiunea este următoarea: nominalizarea candidatului PSD la Primăria Capitalei ţine, în primul rând, de repoziţionarea centrelor de putere în interiorul PSD.

Astfel, tabăra care va reuşi să îşi impună propriul candidat va repurta un câştig de moment în faţa celorlalte, dar asta în cadrul unui joc politic a cărui finalitate ţine exclusiv de impunerea propriei poziţii în faţa celorlalte tabere din partid, şi nu de victoria în alegeri.

Bătălia finală pentru stabilirea candidatului la Bucureşti se va da la Comitetul Executiv Naţional, anunţat pentru vineri, după ce, în mod evident şi tipic pentru PSD, fusese iniţial programat pentru săptămâna viitoare, ulterior devansat pentru această săptămână, şi apoi contestat în baza statutului de diferiţi lideri, printre care de vicepreşedintele Victor Ponta.

Aşa cum ne-am obişnuit, în preajma unei şedinţe importante, liderii PSD au început să îşi facă "jocurile", lansând mesaje contradictorii prin intermediul presei.

Astfel, Oprescu anunţă că este pregătit să candideze ca independent, Geoană precizează că nu a discutat cu el, dar că are de gând să o facă, Vanghelie arată că nu îşi retrage candidatura, iar Mitrea spune că va candida bucuros dacă i se cere.

Prin urmare, vineri, la Comitetul Executiv Naţional, va conta mai puţin care aspirant – Vanghelie, Oprescu sau Mitrea – va fi nominalizat drept candidat. Va conta mai mult care tabără va reuşi să îşi impună candidatul.

Vineri, tabla de şah se va deschide încă o dată, iar marii maeştri ai jocului se vor aşeza din nou faţă în faţă.

Vanghelie ar putea invoca votul organizaţiei de Bucureşti şi va beneficia, tacit, de sprijinul lui Mircea Geoană (care nu va avea cum să îl sprijine pe Oprescu, cel care l-a contracandidat la preşedinţia PSD), Oprescu va invoca faptul că stă bine în sondaje şi va fi sprijinit de Iliescu şi Năstase, în timp ce Mitrea – soluţia de compromis – va fi sprijinit de jumătate dintre filiale (cele care l-au votat la funcţia de secretar general).

Întrebarea care se poate adresa PSD în acest moment, în baza celor sus-menţionate, este următoarea: Unde se află, în tot acest joc politic complicat, vocea membrilor de partid, a social-democraţilor bucureşteni, a militanţilor, a votanţilor fideli ai partidului? Care este cuvântul lor în ceea ce priveşte candidatul lor la Bucureşti?

Un posibil răspuns ar fi următorul: poate actualii lideri social-democraţi nu au învăţat îndeajuns în doar patru ani de opoziţie.

(Comentariu de Liviu Dădăcuş, liviu.dadacus@mediafax.ro)