FOCUS: Autorităţile spaniole îi avertizează pe români că nici spaniolii nu mai au locuri de muncă

Autorităţile spaniole îi avertizează pe români că ţara trece printr-o perioadă de criză, făcându-se concedieri masive, iar în acest context precizează că nici spaniolii nu mai au locuri de muncă şi că ar fi mai bine ca românii să nu mai vină la muncă în Spania.

7 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Autorităţile spaniole îi avertizează pe români că nici spaniolii nu mai au locuri de muncă

FOCUS: Autorităţile spaniole îi avertizează pe români că nici spaniolii nu mai au locuri de muncă (Imagine: Mediafax Foto)

Viceprimarul oraşului Castellon, Carmen Amoros, a precizat că, în provincia pe care o reprezintă, se află cei mai mulţi români, aproximativ 52.000, ceea ce reprezintă jumătate dintre străini, imaginea acestora fiind "foarte bună".

"Spania trece printr-o situaţie dificilă, pentru că se fac concedieri atât în rândul românilor, cât şi al spaniolilor sau ecuadorienilor. În afară de această campanie, cred că ar fi bine să nu mai vină alţi oameni, pentru că în momentul de faţă nu mai e de lucru. În acest moment nu sunt locuri de muncă nici pentru spanioli, nici pentru români, pentru nimeni şi criza e abia la început", a subliniat Carmen Amoros - prezentă la spectacolul artistic organizat în Valencia cu ocazia campaniei guvernamentale "Hola, soy rumano!", având ca scop îmbunătăţirea imaginii românilor din Spania.

La rândul său, Angela Placsintar, preşedintele Asociaţiei pentru Imigranţii din Ţările Est, este de părere că 30 la sută dintre românii din Castellon sunt şomeri. Aceasta a mai spus că mulţi români refuză şi cursurile de reorietare profesională, sperând că îşi vor găsi de muncă "pe ici, pe colo".

Rata şomajului la nivel naţional este de 11,73 la sută, iar in comunitatea valenciană nu ajunge la zece la sută, spun oficialităţile.

În aceste condiţii, mulţi români care se află în situaţii foarte dificile se gândesc să se întoarcă în ţară.

"Teoretic, ei ar vrea să rămână aici, pentru că au dat de o viaţă liniştită în Spania, le este greu să revină în ţară pentru că au de plătit credite bancare şi au copii care se duc la şcoală. Dar, dacă nu mai găsesc un loc de muncă, hotărârea e luată, e greu să spui că într-o zi se vor întoarce toţi acasă", a explicat consul României la Castellon, Liviu Popa.

Românii au câştigat foarte bine în perioada de boom economic a Spaniei, între 2000 şi 2007, ceea ce le-a permis să ducă o viaţă bună, să îşi cumpere casă, maşină, să facă copii, să ia viaţa de la capăt, unii dintre ei vânzând tot ce aveau în România.

Consulul a precizat că de la începutul anului la consulat s-au înregistrat aproximativ 1.200 de cereri pentru eliberarea certificatelor de naştere româneşti pentru copii care s-au născut în ultimii doi-trei ani, iar 60 la sută dintre aceştia s-au născut în comunitatea valenciană. În 2008, s-au născut aproximativ 700.000 de copii.

Multor români din ţară le vine greu să creadă că Spania nu mai e acel loc ideal pentru muncitorul român şi continuă să vină, potrivit lui Placsintar, iar pentru că nu îşi găsesc de lucru, stau o săptămână-două şi pleacă în alte părţi sau se strîng în bande şi comit infracţiuni.

Aceasta a mai spus ca ambasadorul României la Madrid, Maria Ligor, ar fi primit semnale potrivit cărora moratoriul privind dreptul de muncă al românilor din Spania nu va fi ridicat la 31 decembrie.

Oficialii din Valencia spun că spaniolii trăiesc în general în armonie cu românii, o pondere foarte mare fiind de etnie romă. Potrivit lui Josep Mori Felipe y Sarda - directorul Direcţiei generale a imigranţilor din comunitatea Valencia, ei au reuşit să se integreze în comunitate.

"Romii sunt o problemă care se încearcă a fi rezolvată la nivelul primăriei, iar primăria încearcă o integrare pe plan profesional a romilor. Însă baza lor de existenţă este asistenţa socială. Apoi ei se aşează de obicei în zone cu slujbe în domeniul agricol, asta e meseria lor de bază", a spus Sarda.

El a precizat că în provincia Castellon sunt 7.400 de romi, dar nu se ştie originea lor exactă.

"Sunt culturi pe care ni le însuşim, dar în acest moment una dintre ele are mai mari probleme de convienţuire", a adăugat Sarda.

Campania guvernamentală a statului român a fost primită foarte diferit atât de români, spanioli şi oficialităţi.

Angela Placsintar, preşedintele Asociaţiei pentru Imigranţii din Ţările Est, a criticat faptul că această campanie vine prea târziu şi într-o perioadă electorală.

De altfel, la spectacolul cu artişti români - Ovidiu Lipan Ţăndărică, Marius Mihalache, dansuri moderne şi meşteri populari - organizat în Castellon erau împărţite fulare cu însemnele PDL.

Unii români spun că nu îi ajută o campanie, ei vor să fie ajutaţi într-un fel cu bani, dar alţii se bucură când văd difuzate de televiziunea spaniolă şi ştiri pozitive despre români, pentru că presa spaniolă publică doar cazuri privind infracţiuni comise de români şi se tem să nu se ajungă la o situaţie similară celei din Italia.

Pe de altă parte, Francisco Zapater, şeful Biroului pentru străini din Valencia, spune că nu vede utilitatea unei astfel de campanii (în valoare de patru milioane de euro), foarte vizibilă în Spania, pentru că nu se va schimba percepţia spaniolilor. În opinia sa, cea mai relevantă este interacţiunea dintre spanioli şi români, pe baza căreia spaniolii află cum sunt într-adevăr românii.

(Corespondenţă de la trimisul special al agenţiei MEDIAFAX în Spania, Gabi Popov; gabi.popov@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici