Instanţa nu a emis niciun fel de autorizaţie privind eventuale interceptări ale lui Degeratu

Instanţa nu a emis niciun fel de autorizaţie privind interceptarea ambientală sau de altă natură a consilierului prezidenţial Constantin Degeratu în cauza Omar Hayssam, au informat, pentru MEDIAFAX, surse din Curtea de Apel Bucureşti, instanţa competentă a emite autorizaţii în acest caz.

39 afişări
Imaginea articolului Instanţa nu a emis niciun fel de autorizaţie privind eventuale interceptări ale lui Degeratu

Consilierul prezidenţial Constantin Degeratu (Imagine: Laszlo Mihaly/Mediafax Foto)

De altfel, nici avocaţii lui Omar Hayssam nu cunosc să existe vreo interceptare la dosarele în care este judecat sirianul vizându-l pe consilierului de stat la Departamentul Securităţii Naţionale, Constantin Degeratu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam, a cărei stenogramă a apărut recent în presă, este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror.

Consilierul Constantin Degeratu a fost invitat, în data de 9 septembrie 2005, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată, unde a fost adus şi arestatul Omar Hayssam, cercetat pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak. Cei doi au avut o discuţie într-un birou al unui procuror, însă anchetatorul nu a participat.

Dacă a fost realizată înregistrarea, potrivit procedurilor, ar fi trebuit să fie făcută fie cu acordul celor doi, fie cu mandat de la judecător, singurul abilitat de lege a emite o astfel de autorizare.

Surse oficiale susţin că judecătorii nu au emis o astfel de autorizare, iar la dosarele din instanţă nu sunt ataşate transcrieri ale unor eventuale interceptări provizorii. Mai mult, DIICOT nu are o astfel de interceptare/transcriere.

Băsescu: Înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam este ilegală

Traian Băsescu a afirmat, marţi, că înregistrarea discuţiei Degeratu-Hayssam, a cărei stenogramă a apărut recent în presă, este ilegală şi a fost făcută în biroul unui procuror, subliniind că Degeratu "nu confirmă" multe dintre elementele apărute în stenogramă.

"Trebuia să fie o discuţie secretă, pentru că arestatul vorbea despre siguranţă naţională şi vroia să se adreseze şefului statului. Nu avea voie nimeni să o înregistreze. S-a făcut verificarea. Nu există niciun mandat de ascultare a acestei discuţii, care a fost dinainte anunţată la Parchet", a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că nu are informaţii certe dacă stenograma a redat discuţia integrală dintre generalul Degeratu şi Omar Hayssam.

"Nu am nicio certitudine că a fost o discuţie redată integral, dar generalul Degeratu nu a fost informat când s-a dus la Parchet că este înregistrat. Înregistrarea este ilegală. Este ilegală în primă fază. Asupra conţinutului generalul Degeratu nu confirmă foarte multe din afirmaţiile de acolo. Data la care s-a făcut este corectă. A fost o solicitare a unui anchetat în stare de arest de a informa asupra unor elemente de siguranţă naţională, era un dosar de siguranţă naţională, cel legat de răpirea celor trei ziarişti", a adăugat şeful statului.

Băsescu a explicat că discuţia a avut loc în biroul unui procuror, dar că procurorul ieşise din birou, pentru că era o solicitare de a se adresa preşedintelui României, pe care el a refuzat-o.

"Dar făcând afirmaţia că este vorba de siguranţă naţională, am cerut unuia din consilieri mei să aibă această întâlnire, cu atât mai mult cu cât Omar Hayssam era suspectat de mult mai multe şi se ştia că fusese în anturajul PSD şi al domnului Iliescu. Pleca de fiecare dată în călătorii în străinătate. Acest anturaj putea duce la ideea că pot fi lucruri extrem de importante", a conchis şeful statului.

"Acum lucrurile au pornit pe un drum înapoi, să vedem cum este posibil să fie înregistrat ilegal consilierul de siguranţă naţională al României", a spus Băsescu.

Procurorul care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam a fost Ciprian Nastasiu, care l-a acuzat pe sirian de implicare în răpirea jurnaliştilor români în Irak. Procurorul Nastasiu şi-a dat demisia din Magistratură, în octombrie 2008, cererea acestuia fiind avizată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar preşedintele Traian Băsescu a emis decretul. Ciprian Nastasiu a fost procuror 16 ani şi două luni.

Demisia lui Nastasiu a survenit unor verificări ale Consiliului Superior al Magistraturii

De altfel, în 21 iulie 2006, Consiliul Superior al Magistaraturii a luat act de sesizările mass-media privind dispariţia din România a lui Omar Hayssam, după ce a fost eliberat din arest în baza unor acte medicale (doctorul care a înaintat certificatele fiind demis de conducerea Administraţiei Naţionale al Penitenciarelor - n.red.). Consiliul a dispus efectuarea "verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii".

În urma verificărilor preliminarii efectuate de Inspecţia Judiciară, a fost sesizată Comisia de disciplină pentru procurori în ceea ce îl priveşte pe procurorul Ciprian Nastasiu, acelaşi anchetator care a declanşat ampla anchetă privind fapte de spionaj şi trădare în legătură cu unele privatizări (în care au început să fie luate măsuri procedurale la sfârşitul lunii noiembrie 2006, măsuri care au condus, printre altele, la excluderea recentă din magistratură a unei apropiate a lui Nastasiu, procurorul Angela Ciurea, fost adjunct la DIICOT).

În 30 noiembrie 2006, într-un comunicat al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, se arăta că Ciprian Nastasiu şi Adriana Cristescu, procurori la Parchetul instanţei supreme, sunt percepuţi de unii colegi ai lor ca "subordonând interesele Ministerului Public unor interese străine instituţiei", se arată într-o notă a Inspecţiei Judiciare a CSM referitoare la activitatea unui alt procuror.

Nota CSM a fost întocmită ca urmare a mai multor sesizări cu privire la activitatea altui procuror, respectiv Vasile Doană, de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care este anchetat în cazul foştilor ofiţeri SRI Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache.

Întrebat despre comentariile din nota privindu-l pe Doană şi despre relaţiile apropiate cu serviciile de informaţii, Nastasiu a refuzat să comenteze, spunând că "este treaba CSM".

Comisia de apărare a Camerei a decis, marţi, 27 octombrie, în absenţa reprezentanţilor PDL, să-l audieze miercuri pe consilierul prezidenţial Constantin Degeratu în legătură cu cazul Omar Hayssam, ca urmare a informaţiilor apărute cu privire la interceptarea consilierului cu sirianul, care în anul 2005, pentru a scăpa din arest şi a fugi în Siria, a livrat o serie de informaţii, care, ulterior, s-au dovedit a duce pe piste greşite.

Hayssam a reuşit să inducă în eroare o serie de oficiali români

În final, Hayssam a reuşit să fugă la scurt timp după ce a fost eliberat din motive medicale (în 26 aprilie 2006, în urma unei intervenţii la colon-n.r.), la cererea procurorului Nastasiu, care nu a comunicat oficial SRI, potrivit procedurii, că un "terorist" este în libertate.

De altfel, şi parlamentarii Comisiei care au analizat cazul sirianului au susţinut că SRI nu este vinovat de fuga din ţară a lui Omar Hayssam, pentru că, după ce sirianul a fost pus în libertate, Serviciul nu a mai primit de la DIICOT nicio solicitare de monitorizare, deşi acesta era urmărit în alte patru dosare penale.

"Cu privire la obligaţiile SRI după declanşarea urmăririi penale împotriva lui Omar Hayssam, comisia a constatat că Serviciul a sprijinit acţiunile Parchetului General şi ale DIICOT prin expertize, rapoarte şi activităţi specifice solicitate potrivit legii. După punerea în libertate, DIICOT nu a mai solicitat SRI să-l monitorizeze pe Hayssam, astfel încât, după declanşarea urmăririi penale, SRI nu-i mai reveneau responsabilităţi în urmărirea inculpatului", conchide ancheta parlamentară a Comisiei SRI.

În 28 iunie 2006, Omar Hayssam s-a prezentat ultima dată în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti.

Magistraţii au informat poliţiştii despre punerea în libertate a lui Hayssam, afirma ministrul de atunci al Justiţiei, Monica Macovei.

În 20 iulie 2006, după ce poliţiştii au început să-l caute pe Omar Hayssam în toată ţara şi după ce presa lansase ipoteza că acesta ar fi părăsit România, şefii SRI, SIE şi DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, au demisionat. La fel şi procurorul general al României, Ilie Botoş.

Revocarea din funcţia de procuror al DIICOT a lui Nastasiu a venit după ce mai multe convorbiri telefonice dintre el şi sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informaţii, au fost declasificate şi folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Omar Hayssam s-a îmbarcat pe una dintre navele lui Tartoussi - potrivit rechizitoriului prin care armatorul a fost deferit justiţiei - el părăsind România în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, iar în 22 iulie a început să-i telefoneze procurorului Ciprian Nastasiu, care şi-a pus telefonul sub urmărire.

Sirianul Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT Ciprian Nastasiu că a plecat din România "ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat", cu ajutorul unui paşaport cu identitate falsă şi cu alt "look", de pe Otopeni.

Un document care conţine răspunsul autorităţilor libaneze la comisia rogatorie solicitată de autorităţile judiciare române şi care a fost depus la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul armatorului Mustafa Tartoussi, judecat pentru că l-a ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, relevă modul în care Hayssam a părăsit România, la bordul vasului Iman T.

Răspunsul primit de DIICOT de la autorităţile judiciare libaneze arată că Hayssam a plecat la bordul unei nave care avea ceapă la bord, el stând ascuns într-o cabină insalubră. El s-a legitimat cu paşaportul fratelui său, Samir Omar, cu care seamănă destul de bine şi care are cetăţenie siriană, libaneză şi rusă, spuneau surse judiciare.

Căpitanul navei Iman T a recunoscut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului, ceea ce contrazice afirmaţiile sirianului conform cărora a plecat de pe Otopeni, "la costum şi parfumat".

Vasul Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi, era încărcat cu ceapă şi componente de macarale.

"Vă informez că în luna iunie a anului 2006, în timp ce lucram pe vasul Iman T, în funcţia de căpitan, şi mă aflam în incinta portului Constanţa, am fost informat de agentul naval Mustafa Tartoussi că va trimite o persoană necunoscută la bordul vasului Iman T şi a prezentat direct subiectul, înştiinţându-mă că această persoană are probleme cu autorităţile române, fără a mai aminti numele persoanei, felul problemelor sau cetăţenia acestei persoane. Nu a mai adăugat nimic şi a revenit după câteva zile, când s-a terminat încărcarea vasului şi a întocmit actele de călătorie", se arată în declaraţia lui Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi.

În dimineaţa de 30 iunie 2006, Hayssam a contactat-o pe concubina sa, Violeta Pârvan, informaţiile relevând faptul că sirianul se afla în zona Bosforului.

Omar Hayssam susţine, potrivit interceptărilor telefonice, că "presiunea" a fost principalul factor care l-a determinat să fugă din România şi că a fost filat permanent. Potrivit interceptărilor, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam.

În 13 iunie 2007, instanţa Curţii de Apel Bucureşti l-a condamnat, în lipsă, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak, în 28 martie 2005. În prezent, Omar Hayssam este arestat în Siria.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici