Ion Cristoiu: USR și Presa TeFeListă au reușit, cu ura lor prostească, să-l învie pe Ion Iliescu din primii ani postdecembriști!

Când mi-era limpede că Ion Iliescu se va prăpădi, mă întrebam și chiar am și întrebat public ce efecte social-politice vor avea moartea lui Ion Iliescu și desigur înmormântarea, care, potrivit protocolului, potrivit legii, beneficiază de protocolul foștilor șefi de stat. În răspunsul pe care mi l-am dat, plecam de la un adevăr: Ion Iliescu, în ultimii zeci ani, a fost practic dispărut de pe scena publică. Ca să facem o comparație cu Traian Băsescu, nu a fost activ, nu a intervenit în disputele, în bătălia din PSD, nu s-a pronunțat nici măcar în legătură cu anularea alegerilor. Din când în când dădea câte un interviu lui Ionuț Vulpescu, dar, mă rog, în afară de unele în care presa pescuia câte o chestiune a lui despre revoluție, a fost cât de cât în atenția publică cu acel dosar de crime împotriva umanității, odată cu moartea lui s-a terminat și asta.

Și, zic, pentru memoria Ion Iliescu, politicianului Ion Iliescu, liderului Ion Iliescu, era riscul ca aceste manifestări de doliu național să intre în ceea ce am putea numi o rutină de protocol: lumea să fi  fost interesată, cei care știu de el, de Ion Iliescu, hai să vedem cum l-a înmormântat, cine a venit la înmormântare, cine a făcut de gardă… Deci era vorba, pentru personalitatea fostului președinte, era riscul ca el să moară a doua oară, adică a murit.

Nu mai spun că sunt foarte mulți tineri care nu mai știu cine era Ion Iliescu, ce a făcut. Partidul Social-Democrat îl uitase. Tot ce i s-a întâmplat în aceste zile, care exprimă, nu știu, jegoșenia unei părți a societății românești și a clasei politice – deci USR-ul, furcica din Guvern – a pornit și cu ajutorul presei o campanie de diabolizare a lui Ion Ionescu. În primul rând că încălcând protocolul coaliției, a spus că ei nu sunt de acord cu funeraliile naționale, presa lor a pornit o campanie împotriva lui Ion Iliescu, cu tot felul de influenceri și au zis că beau șampanie. Locul, fie unei analize sau a unei indiferențe, l-a luat URA.

Deci murind, Ion Iliescu a trezit ura aia de prin 90, care eu știu, 90, 91, 92, dar nu URA ălora de atunci, ci URA ala de acuma, că nu au nicio treabă cu Ion Iliescu, generația justă de acuma. Ce treabă au? Ion Iliescu e dispărut de 10 ani, să zicem așa, chiar din viața publică. Aceasta l-a înviat pe Ion Iliescu: toată această ură nefirească, neromânească, lipsită de bun simț, ticăloasă în ultimă instanță, exprimată public, încălcând toate regulile creștinești de bun simț.

În primul rând au revitalizat PSD-ul. PSD-ul în sfârșit și-a găsit un dușman în USR și în presa și în mașinăria USR-istă. În al doilea rând, el a avut mulți oameni care l-au apreciat. Toți cei care l-au apreciat s-au simțit deodată jigniți și au început să urască și ei pe tefeliști, iar chiar cei care erau în indiferență au zis: Uite mă, bă, dar ce a făcut mă Ion Ionescu? Despre Ion Iliescu, chiar negativ, s-a scris mai mult decât s-a scris în ultimii zece ani. Deci ce a făcut altceva? L-au înviat pe Ion Iliescu și i-au salvat partidul pentru că acum PSD are deja un dușman chiar în coaliție, USR-ul.

Ion Iliescu i-a bătut la scor pe cei din CDR, pe tefeliști pentru faptul că erau niște imbecili. Adică dacă mă gândesc la România, erau imbecili. Și de aia  PSD-ul a câștigat tot timpul alegerile că s-a dovedit încoace că adversarii lui Ion Iliescu erau niște prosti. Nu au făcut altceva decât în ura lor, că la asta sunt în stare, să-l învie pe Ion Iliescu.