Ciurilin: Tonalitatea presei arată că România nu înţelege cine e răspunzător în criza georgiană

"Tonalitatea celor publicate de presa română arată că pe undeva la Bucureşti nu se înţelege deocamdată întru totul cine poartă răspunderea pentru izbucnirea agresiunii din Caucazul de Sud, pentru numeroasele victime din rândul populaţiei, distrugerea oraşelor şi satelor. Cred că părerea noastră va ajuta opiniei publice din România să-şi facă o imagine corectă asupra celor petrecute", îşi începe mesajul Aleksandr Ciurilin, ambasadorul Rusiei în România.

Ciurlin reface firul evenimentelor petrecute în Georgia, în scrisoarea deschisă, precizând că armament românesc s-a regăsit de asemenea la forţele georgiene.

"Invazia asupra oraşului Ţhinvali nu a fost întâmplătoare. Aceasta a fost pregătită cu minuţiozitate. Atacatorii au fost de 12 ori mai numeroşi decât voluntarii din Osetia de Sud. Din timp, pe baza datelor sateliţilor străini au fost stabilite ţintele pentru bombardament şi sarcinile forţelor de intervenţie. Pentru a lua printr-o surprindere maximă, atacul a fost declanşat în ajunul Jocurilor Olimpice. Culmea cinismului acţiunilor întreprinse de Tbilisi a fost aceea că, înainte cu o oră de declanşarea atacului, într-un apel televizat, celor din Osetia de Sud li se propuneau negocieri de pace. Rusia nu putea rămâne indiferentă la catastrofa care era pe cale să se declanşeze. Prin acordurile de la Dagomîs din 1992, acesteia îi fuseseră încredinţate funcţiile de menţinere a păcii în zona conflictului dintre Georgia şi Osetia de Sud. Aproximativ 80% din locuitorii Osetiei de Sud au cetăţenie rusă. Au fost atacaţi şi soldaţii noştri din cadrul contingentului mixt de menţinere a păcii. Invazia mişelească a trupelor georgiene a fost o provocare impertinentă a ţării noastre. Rusia a ripostat", precizează ambasadorul.

Potrivit sursei citate, "trupele ruseşti au intervenit în Osetia de Sud pentru restabilirea păcii" iar "agresorul a fost zdrobit".

"Pericolul exterminării oseţilor, al distrugerii definitive a oraşului Ţhinvali şi al altor localităţi a fost înlăturat. Impunerea păcii a necesitat şi pătrunderea trupelor noastre în unele raioane ale Georgiei propriu zise: în panica retragerii trupele georgiene au lăsat fără pază arsenale imense de arme şi muniţii, organele puterii locale au dat bir cu fugiţii. Trebuia ca cineva să asigure o ordine elementară şi să gestioneze armamentul rămas fără stăpân. Intervenind pentru susţinerea aliaţilor săi din Osetia de Sud, Abhazia a eliberat şi ea cu succes defileul Kodor de militarii georgieni aflaţi acolo ilegal. Prin înfrângerea inamicului, abhazii au prevenit şi anihilat lovitura care li se pregătea – una şi mai puternică decât cea suportată de Ţhinvali. În Rusia au fost date publicităţii hărţile statului major georgian care dezvăluiau planurile de ocupare a Abhaziei", susţine ambasadorul.

Potrivit lui Ciurilin, "deocamdată este greu de vorbit despre un bilanţ final al tragediei din Osetia de Sud", dar datele preliminare indică circa 2000 de morţi.

"În plina desfăşurare a intervenţiei georgiene, aproximativ 34 de mii de persoane, adică aproape un sfert din totalul populaţiei Osetiei de Sud, s-au refugiat pe teritoriul rusesc. În urma tirurilor şi bombardamentelor a fost distrusă sau avariat în mare măsură nu numai fondul locativ al Osetiei de Sud, ci şi o serie de sedii guvernamentale, instituţii de învăţământ sau de ocrotire a sănătăţii, nepreţuite monumente istorice, precum Biserica din Kavt, cu hramul Sf. Gheorghe (sec.VIII-IX ), cetatea Sabaţminda (sec.XV-XVIII), edificii din epoca bizantină", precizează ambasadorul.

Potrivit acestuia, "izbucnirea conflictelor sângeroase din Caucazul de Sud putea fi evitată".

"Timp de 15 ani partea rusă împreună cu oseţii şi abhazii a încercat să găsească o soluţie politică pentru a se ieşi din această situaţie tragică. La Tbilisi însă n-au dorit să renunţe la planurile de lichidare a autonomiei acestor popoare în cadrul Georgiei, de înfăptuire a sloganului şovinist «Georgia – pentru georgieni». În repetate rânduri Rusia a avertizat comunitatea internaţională asupra pericolului situaţiei din Caucazul de Sud şi a pregătirilor ce se făceau la Tbilisi în vederea unor crunte vărsări de sânge. Nimeni nu ne-a ascultat. Sau n-au vrut să ne asculte", adaugă ambasadorul.

Ciurilin scrie de asemenea că în tot acest timp, Georgia era alimentată cu un flux continuu de arme moderne, inclusiv tancuri, avioane, rachete, iar militarii georgieni erau temeinic instruiţi în străinătate.

"S-a regăsit în Georgia şi armament românesc. În Rusia pe bună dreptate s-a format opinia că o asemenea stimulare a militarizării celor de la Tbilisi făcea parte dintr-un plan mai vast, în care Georgiei i se încredinţase rolul de cap de pod militar al NATO", scrie el.

Potrivit diplomatului, amortizarea conflagraţiei din Caucazul de Sud a reuşit, iar rolul decisiv în acest caz a revenit "principiilor" convenite de preşedinţii Dmitiri Medvedev şi Nicolas Sarkozy cu privire la reglementarea conflictelor din zonă.

"S-ar părea că soluţionarea problemelor sângerânde poate fi trecută în sfârşit pe un făgaş politic", mai scrie Ciurilin , care adaugă că, "totuşi, vinovaţii de tragedia din Caucazul de Sud nu vor să-şi recunoască înfrângerea".

"Nouă ni se propune să nu încercăm să clarificăm cine este vinovat de dezastrul din Osetia de Sud, ci doar să ne ocupăm de soluţionarea conflictelor. Indiscutabil, conflictele din zonă trebuie soluţionate şi am afirmat acest lucru în repetate rânduri. Dar protestăm cu fermitate împotriva încercărilor de a arunca asupra Rusiei răspunderea pentru întârzierea reglementării acestora", scrie ambasadorul.

Potrivit acestuia, "oponenţii trişează când încearcă să prezinte conflictul dintre Georgia şi Osetia de Sud drept un conflict între Georgia şi Rusia".

"Trupele ruseşti s-au aflat în Osetia de Sud absolut legal în baza Acordului de la Dagomîs din 1992, susţinut în totalitate de partea georgiană. Folosirea forţei de către trupele noastre de menţinere a păcii, de asemenea a fost legitimă şi a fost un răspuns la atacul armat din partea georgiană asupra populaţiei din ţările participante la acordurile menţionate, inclusiv asupra cetăţenilor ruşi şi a soldaţilor din trupele noastre de menţinere a păcii. Dreptul nostru la autoapărare armată este stipulat în art.51 al Statutului ONU", scrie Ciurilin.

Potrivit acestuia sunt de asemenea "lipsite de sinceritate lamentările celor de la NATO privind folosirea exagerată de către trupele ruseşti a forţei în operaţiunile de impunere a păcii".

"Pe ce proporţii s-a bazat folosirea de către Alianţă a forţei în timpul atacului asupra Iugoslaviei în 1999, când au fost supuse tirurilor cu rachete şi bombardate de aviaţie nu numai ţintele militare, dar şi populaţia civilă, capitala ţării şi podurile peste Dunăre? Cine anume şi unde a stabilit care ar trebui să fie riposta în faţa unui mişel dornic de sânge?", scrie el.

"Sunt total lipsite de fond afirmaţiile privind anumite planuri ruseşti de ocupaţie şi chiar de anexare a teritoriilor eliberate de prezenţa trupelor georgiene. Rusia nu are asemenea intenţii, nu sunt temeiuri pentru aşa ceva. Discuţiile pe această temă sunt rodul imaginaţiei bolnave a celor care au pregătit îndelung şi minuţios acapararea pământurilor de la vecini, au planificat construirea unei Georgii epurate etnic, şi-au trimis soldaţii să cureţe teritoriul de oseti. Este cu totul altceva faptul că multă vreme de acum încolo crimele săvârşite cu cruzime de georgieni împotriva vecinilor lor nu vor fi uitate de aceştia. Ar fi naiv să credem că după tragedia care a avut loc în Osetia de Sud din vina conducerii georgiene, osetii, abhazii, ba chiar şi partea rusă, se vor aşeza la masa tratativelor cu delegaţia de la Tbilisi, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Vecinii nu mai au nici o urmă de încredere în domnul Saakaşvili, care a provocat acest măcel sângeros. Populaţia din Osetia de Sud şi Abhazia se pronunţă împreună pentru independenţa lor şi nu este greu să dăm crezare popoarelor acestora", mai scrie Ciurilin.

Potrivit ambasadorului rus la Bucureşti, "nu există temei nici pentru teza referitoare la presupusa intenţie a Rusiei de a submina democraţia georgiană". "Faptele care confirmă lipsa unei democraţii reale în Georgia sunt arhisuficiente. Încrâncenarea celor de la Tbilisi de a refuza să ţină cont de interesele concetăţenilor lor din Osetia de Sud şi Abhazia nu sunt o excepţie. Există de altfel şi un raport al experţilor Consiliului Europei cu privire la încălcarea grosolană de către Tbilisi a obligaţiilor faţă de această organizaţie", adaugă el.

Churilin apreciază drept penibil faptul că "unii proaspeţi comentatori ai istoriei europene încearcă să compare evenimentele care au avut loc în urmă cu 40 de ani la Praga cu riposta împotriva aventurii de la Ţhinvali".

"Totuşi, în încercările de a găsi un numitor comun pentru nişte evenimente atât de diferite, este evident că se urmăreşte rusofobia execrabilă, complet nepotrivită pentru soluţionarea actualelor probleme mondiale şi euro-atlantice", comentează el.

Potrivit diplomatului rus, "tragedia care a afectat Caucazul de Sud este lucrătura domnului Saakaşvili", sub a cărui conducere Georgia "a încălcat grosolan" înţelegerea din anul 1992 privind asigurarea menţinerii păcii şi a stabilităţii în regiune, a integrităţii statului.

"Tbilisi şi-a încălcat cu cinism toate obligaţiile de bază ce decurgeau din calitatea sa de membru în organizaţiile internaţionale, Actul final de la Helsinki, Codul de comportament al statelor în sfera militară şi politică, Carta securităţii europene. Au fost încălcate în modul cel mai grosolan obligaţiile umanitare şi politice care decurg din calitatea de membru al Georgiei în Consiliul Europei. În toate aceste înţelegeri, condiţia de bază o reprezintă principiile nefolosirii forţei şi al soluţionării pe cale paşnică a diferendelor. Legat de aceasta, partenerii noştri occidentali ar putea să se gândească şi dacă Tbilisi îşi respectă angajamentele asumate în contextul apropierii de NATO şi UE. Sau poate cumva pentru domnul Saakaşvili s-au făcut anumite excepţii de la regulile internaţionale?", se arată în scrisoarea deschisă.

"Iniţiatorii măcelului sângeros din Osetia de Sud au totuşi destui susţinători", apreciază Ciurilin, în opinia căruia nu este pentru nimeni un secret că actuala conducere georgiană este "un proiect special " al Statelor Unite.

"Totuşi, domnul Saakaşvili, punând la cale atacul de la Ţhinvali se pare că a scăpat de sub control şi s-a prăbuşit rău. Protectorii săi, fără îndoială, suferă din pricina acestui fiasco al clientului lor. Mai ales că acum viitorul politic al acestuia este complet neclar şi este greu de prezis acum cât de departe vor ajunge consecinţele faptelor sale pentru regiune, ba chiar şi într-un plan mai larg. Susţinerea nervoasă a domnului Saakaşvili «din partea celor cinci ţări est-europene» şi încă a unora în fine nu va putea schimba perspectivele lui politice", comentează ambasadorul.

Dar, în opinia diplomatului rus, protectori ai lui Saakaşvili sunt şi la NATO.

"La recenta şedinţă a Consiliului Alianţei nu s-a spus nici o vorbă despre condamnarea agresiuni georgiene, despre purificările etnice, despre crimele de război săvârşite în Osetia de Sud din ordinul său. Miniştrii Alianţei n-au avut nimic de spus despre motivele acţiunilor agresive ale Tbilisi, cine a blocat în permanenţă apelul părţii ruse către Georgia de a încheia tratate obligatorii din punct de vedere juridic cu Osetia de Sud şi Abhazia privind nerecurgerea la folosirea forţei. În realitate Alianţa Nord-Atlantică l-a luat sub protecţia sa pe preşedintele georgian", comentează Ciurilin.

Potrivit acestuia, diplomaţii NATO au încercat să-l scoată drept victimă pe iniţiatorul conflictului, să scoată curat regimul criminal, să-l salveze şi chiar să-l reînarmeze.

"Se creează impresia că nu ţările NATO îi sugerează domnului Saakaşvili ce trebuie să facă pentru a corespunde standardelor atlantice, ci că acesta le dictează partenerilor săi mai mari ce trebuie ei să facă pentru apărarea şi salvarea sa. Astfel, cu o notă de şantaj faţă de Rusia se vorbeşte despre eventualele consecinţe negative pentru aceasta în legătură cu acţiunile sale decisive din Caucazul de Sud", scrie ambasadorul.

Ambasadorul comentează de asemenea că îngheţarea activităţii Consiliului Rusia-NATO determină pătrunderea în Marea Neagră a unor nave militare ale unor ţări NATO "cu misiune umanitară" care sunt capabile să folosească rachete cu rază mare de acţiune. "Dar oare or fi calculat partenerii toate schimbările posibile în regiune, inclusiv în relaţiile Rusiei cu NATO?", se întreabă el.

"La Ţhinvali încă nu există energie electrică şi nici alimentare normală cu apă. Aici se plânge la mormintele celor ucişi. Oraşul însă trăieşte – în piaţa centrală, orchestra simfonică sub bagheta renumitului dirijor Valerii Gheorghiev a susţinut un concert în faţa locuitorilor supravieţuitori. Se pare că Osetia de Sud este în siguranţă", încheie Ciurilin scrisoarea deschisă.