Dosarul a ajuns la instanța supremă după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat înregistrarea blocului electoral. CSJ a concluzionat că acțiunea a fost depusă peste termenul de 3 zile prevăzut de Codul electoral, fără justificări temeinice. Judecătorii au subliniat că reclamanții au avut timp suficient, inclusiv două zile lucrătoare, pentru a depune contestația, dar nu au făcut-o.
Instanța a notat că comportamentul reclamanților a fost unul „formal și pasiv”, orientat spre invocarea unor vicii procedurale, și nu o imposibilitate obiectivă de a exercita dreptul de contestare.
CEC a respins anterior cererea de înregistrare a blocului electoral invocând mai multe nereguli:
Serviciul de Informații și Securitate a confirmat prezența lui Șor la evenimentul din 6 iulie 2025, unde acesta a anunțat public intenția blocului „Victorie” de a schimba puterea politică „cu orice preț”. CEC a considerat aceste acțiuni un atentat la ordinea constituțională și o continuare mascată a activității partidului interzis.
În urma refuzului, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a verifica posibilitatea declanșării procedurii de încetare a activității celor patru partide implicate, acuzate că ar continua activitatea unui partid declarat neconstituțional.