Financial Times: România trece prin a doua Revoluţie, la 35 de ani după '89

În primele luni de după răsturnarea şi execuţia dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, în 1989, protestatarii care se opuneau noii conduceri din România, formată din apropiaţi ai fostului regim, scandau pe străzile Bucureştiului: „Singura soluţie este o altă revoluţie”. Deşi puţini şi dezorganizaţi, dorinţele lor nu s-au concretizat niciodată. Cu toate acestea, societatea românească, îngenuncheată după deceniile întunecate ale regimului Ceauşescu, a început treptat să se deschidă şi să-şi reformeze instituţiile pentru a adera mai întâi la NATO, apoi la Uniunea Europeană, parcurgând astfel primii paşi către viitorul promis în urma revoluţiei.

La 35 de ani distanţă, România pare să trăiască o nouă revoluţie, una cu implicaţii grave pentru ţară şi pentru cele două partide mari care au dominat scena politică în ultimele decenii. Consecinţele schimbării în cauză nu se revarsă doar către România, ci şi către întreaga comunitatea europeană.

Un politician ultranaţionalist, până de curând puţin cunoscut, dar extrem de carismatic, a ajuns în fruntea sondajelor înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale. Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, este recunoscut pentru discursurile sale critice la adresa NATO, Uniunii Europene şi sprijinului oferit Ucrainei. De-a lungul timpului, el a exprimat admiraţie pentru lideri controversaţi, precum Vladimir Putin, şi şi-a centrat campania electorală pe o agendă puternic naţionalistă. Pe TikTok, Georgescu a atras atenţia prin postarea unor imagini cu o puternică valoare simbolică, cum ar fi cea în care apare călare pe un cal alb, evocând figuri eroice din istoria medievală a României. Discursurile sale, adesea de natură mesianică, sunt impregnate de referinţe la tradiţiile şi spiritualitatea Bisericii Ortodoxe Române, care continuă să exercite o influenţă semnificativă, mai ales în mediul rural.

„România are un curent conservator profund, alimentat şi de faptul că este cea mai rurală ţară din Europa”, explică pentru Financial Times Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS din Roma. Ea subliniază influenţa religiei în educaţie, în ciuda unei decizii a Curţii Constituţionale care, acum un deceniu, eliminase obligativitatea predării religiei în şcoli. În doar două săptămâni, majoritatea şcolilor au găsit modalităţi de a eluda această decizie.

Criticii lui Georgescu au scos la iveală declaraţiile controversate din trecut ale acestuia, în care politicianul i-a numit „eroi naţionali” pe liderii fascişti Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu. Deşi aceste afirmaţii au scandalizat electoratul moderat, popularitatea sa se bazează în mare parte pe un discurs anti-sistem, care atrage românii dezamăgiţi de elitele corupte şi de deciziile Bruxelles-ului. Printre temele sale principale se numără opoziţia faţă de vaccinare şi critica faţă de multinaţionale, subiecte care au rezonat într-o ţară cu una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din UE.

De-a lungul ultimelor trei decenii, alternanţa la guvernare între fostul Partid Comunist, transformat în Partidul Social Democrat (PSD), şi un partid de centru-dreapta nu a reuşit să adreseze nemulţumirile profunde ale societăţii. Corupţia şi lipsa de rezultate au alimentat frustrarea oamenilor. „Este multă tensiune acumulată în societate”, spune Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

În competiţie cu Georgescu se află Elena Lasconi, un politician liberal novice, care a obţinut un neaşteptat 19,2% din voturi în primul tur, comparativ cu 22,9% ale contracandidatului său. Sondajele o indică drept favorită, însă situaţia rămâne incertă, depinzând de mobilizarea electoratului PSD. Georgescu, pe de altă parte, şi-a atras sprijinul românilor din diaspora, dezamăgiţi de percepţia că România este tratată ca o ţară de mâna a doua în UE.

Deşi Georgescu a lăudat politicile lui Putin, el nu este perceput ca pro-Rusia, afirmă Cristian Pîrvulescu, profesor de ştiinţe politice. Suporterii săi sunt mai degrabă naţionalişti decât pro-ruşi, dar nici nu susţin ferm Ucraina.

Campania sa, intens promovată pe TikTok, a ridicat semne de întrebare privind sursele de finanţare, în contextul în care Consiliul de Securitate al României a acuzat interferenţe hibride ruseşti în alegeri.

„Este începutul unui nou ciclu al istoriei”, spune Geoană, reflectând asupra eşecului partidelor tradiţionale de a răspunde nevoilor cetăţenilor. Mesajul său rezonează cu o tendinţă globală în care partidele anti-sistem câştigă teren.