GIP: Ca ministru, Băsescu a lansat reţeta comisionului de 10% din contractele cu statul

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) îl acuză pe Traian Băsescu că, în calitate de ministru al Transporturilor, este cel care a lansat reţeta încasării unui comision de 10% din contractele cu statul, guvernarea Năstase fiind cea care doar a preluat-o.

14 afișări
Imaginea articolului GIP: Ca ministru, Băsescu a lansat reţeta comisionului de 10% din contractele cu statul

GIP: Ca ministru, Băsescu a lansat reţeta comisionului de 10% din contractele cu statul

GIP susţine, într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX că, în 1998, ministrul Traian Băsescu a reorganizat SNCFR înfiinţând mai multe societăţi comerciale aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, între care şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) SA, numindu-l la conducerea acesteia pe Mircea Dinu, un apropiat al său.

"În mai 1999, SAAF a încheiat un contract prin care a închiriat şi apoi a vândut locomotive firmei germane Karsdorfer. În paralel, în decembrie 1998, SAAF a încheiat, fără licitaţie, un contract de comision cu o firmă din România, KOR Industrie SRL, prin care se obliga să-i plăteasca acesteia 10% din valoarea contractului încheiat cu Karsdorfer. KOR Industrie SRL fusese înfiinţată cu doar două luni înainte de a primi contractul de comision din partea SAAF. După numai un an de la încheierea contractului de comision, KOR Industrie SRL a trecut în proprietatea firmei Karsdorfer. SAAF a ajuns astfel în situaţia absurdă în care plătea comision pentru afacerea cu Karsdorfer chiar firmei Karsdorfer", susţine GIP.

Conform sursei citate, ministrul Traian Băsescu a fost permanent la curent cu mersul afacerii cu locomotive şi că acesta "aproba personal până şi deplasările în Germania ale directorului general SAAF pentru a negocia afacerile cu Karsdorfer".

Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) SA a fost înfiinţată în 1998 de Ministerul Transporturilor condus de Traian Băsescu, ca urmare a divizării SNCFR. SAAF a preluat o bună parte din activele SNCFR, respectiv vagoanele şi locomotivele uzate şi cele nepreluate de CFR–Călători şi CFR–Marfă, urmând să se ocupe de valorificarea acestora prin închiriere, vânzare etc. În 21 septembrie 1998, Traian Băsescu l-a numit în funcţia de director general al SAAF pe Mircea Dinu. În cei 2 ani în care SAAF a fost condusă de Mircea Dinu (1999 - 2000), această societate a fost implicată în numeroase afaceri necurate, în iunie 2003 PNA trimiţându-l în judecată pe Mircea Dinu pentru „abuz in serviciu în formă continuantă contra intereselor publice”, susţine Grupul de Investigaţii Politice.

În mai 1999, SAAF, societate condusă de Mircea Dinu şi aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a încheiat un contract prin care a închiriat şi apoi a vândut mai multe locomotive firmei germane Karsdorfer.

GIP publică documente susţinând că, în decembrie 1998, SAAF a încheiat, fără licitaţie, un contract de comision prin care a plătit 10% din valoarea contractului cu Karsdorfer unui SRL din România.

În 28 septembrie 1998, un cetăţean român, Ramiro Roărescu, şi doi cetăţeni germani, Jurgen Wilhelm Katzer şi Arnfried Arthur Oeser, au înfiinţat firma KOR Industrie SRL. Cei doi cetăţeni germani deţineau câte 40% din firmă, restul de 20% revenindu-i lui Ramiro Rotărescu, care era însă administrator unic al SRL-ului, se arată în comunicatul GIP.

După doar două luni şi jumătate de la înfiinţare, în 18 decembrie 1998, KOR Industrie SRL a primit fără licitaţie din partea SAAF SA un contract de comision. Potrivit acestui contract, KOR Industrie SRL va primi „un comision de 10% din valoarea contractului care se va încheia între firmele SAAF SA – România şi Karsdorfer Eisenbachngesellschat mBH”.

Contractul de comision dintre SAAF şi KOR Industrie SRL se referea iniţial la un comision de 10% dintr-un contract între SAAF şi Karsdorfer pentru „închirierea şi/sau vânzarea a 4 locomotive”. În finalul contractului de comision dintre SAAF şi KOR a fost introdusă însă o prevedere conform căreia „valabilitatea clauzelor prezentului contract se extinde automat, cu condiţia renegocierii cuantumului comisionului, şi asupra contractelor ulterioare ce se vor semna cu firma Karsdorfer”, susţine GIP, adăugând că, în 16 februarie 2001, în urma încheierii a 7 acte adiţionale la contractul din 1999, SAAF ajunsese să închirieze şi ulterior să vândă Karsdorfer nu mai puţin de 14 locomotive.

Conform GIP, obligaţiile pe care şi le-a asumat KOR Industrie SRL în schimbul comisionului de 10% sunt "inutile şi ridicole". KOR Industrie SRL se obligă să presteze pentru SAAF „activităţi de prospectare, negociere, intermediere, asistenţă” în contractul SAAF – Karsdorfer.

"Toate aceste activităţi erau inutile de vreme ce, la data încheierii contractului dintre SAAF şi KOR, aceste etape fuseseră deja parcurse. De altfel, contractul cu KOR vorbeşte explicit despre «contractul care se va încheia între firmele SAAF şi Karsdorfer», ceea ce înseamnă că KOR nu mai avea ce să «prospecteze», să «negocieze» şi să «intermedieze»", se arată în comunicatul GIP.

Potrivit aceluiaşi comunicat, KOR Industrie SRL se obligă să asigure SAAF „asistenţă în rezolvarea directă a litigiilor cu firma Karsdorfer”.

"Această prevedere este ilegală şi absurdă. Ilegală pentru că prin Hotărârea de Guvern nr. 585/1998 privind înfiinţarea SAAF, de litigiile în care era implicat SAAF nu se putea ocupa decât Societatea de Servicii de Management Feroviar (SMF) SA, o altă societate înfiinţată în urma reorganizării SNCFR (art. 7, al. 1 din HG 585/1998). Pe de altă parte, pretenţia KOR Industrie SRL de a rezolva litigiile dintre SAAF şi Karsdorfer este absurdă şi demonstrează că prin acest contract nu s-a urmărit decât deturnarea banilor publici în buzunare private. În 15 februarie 2000, când contractul de comision dintre SAAF şi KOR era în vigoare, acţionariatul KOR s-a modificat, cei doi cetăţeni germani renunţând la acţiunile pe care le deţineau. 75% din acţiunile KOR au fost preluate chiar de Karsdorfer şi 5% de Bernhard van Engelen, Ramiro Rotărescu păstrându-şi cele 20% pe care le deţinea. Bernhard van Engelen era directorul general al Karsdorfer şi cel care, în această calitate, semnase contractul cu SAAF. S-a ajuns astfel în situaţia în care KOR Industrie SRL, o firmă deţinută în proporţie de 80% de Karsdorfer, rezolva litigiile dintre SAAF şi Karsdorfer. Cu alte cuvinte, în litigiile dintre SAAF şi Karsdorfer, interesele SAAF împotriva Karsdorfer erau apărate chiar de Karsdorfer", susţine GIP.

De asemenea, potrivit sursei citate, prin contractul de comision cu SAAF, KOR Industrie SRL se mai obliga la „şcolarizarea personalului de exploatare şi instruirea personalului de întreţinere a locomotivelor”.

"Această prevedere din contract este hilară, în condiţiile în care SAAF SA, o firmă desprinsă din SNCFR angajează un SRL înfiinţat în urmă cu două luni pentru a-i învăţa pe germani să conducă locomotive româneşti", consideră GIP.

Grupul de Investigaţii politice aminteşte că în aprilie 2002 Traian Băsescu a fost interpelat în Parlament în legătură cu unele aspecte ale contractului dintre SAAF şi Karsdorfer şi că, drept răspuns, Traian Băsescu a spus că nu avea cunoştinţă de acest contract şi că „miniştrii nu sunt responsabili de contractele pe care le fac societăţile de acest gen”.

"Traian Băsescu a minţit. În realitate, subordonarea SAAF SA faţă de ministrul Transporturilor era totală. Această subordonare mergea până acolo încât Traian Băsescu era cel care aproba chiar şi deplasările în străinătate ale directorului general al SAAF SA", se arată în comunicatul GIP.

GIP argumntează că, în 18 mai 1999, Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor, aproba şi semna „Nota de prezentare privind deplasarea în Austria şi Germania în perioada 18-23.05.1999 pentru întrevederi de afaceri” a directorului general al SAAF, Mircea Dinu. În nota aprobată şi semnată de Traian Băsescu, Mircea Dinu vorbea explicit despre „discuţiile contractuale de vânzare a unor locomotive Diesel electrice din parcul SAAF SA” pe care urmează să le aibă în Germania cu reprezentanţii Karsdorfer. Mai mult, Mircea Dinu îi prezenta lui Traian Băsescu situaţia în care se aflau în acel moment relaţiile contractuale cu Karsdorfer şi planurile de viitor referitoare la afacerile SAAF cu Karsdorfer.

Pe de altă parte, relaţia de subordonare dintre SAAF şi ministrul Transporturilor fusese stabilită chiar de Traian Băsescu prin Hotărârea de Guvern 585/1998 privind înfiinţarea SAAF pe care el însuşi o promovase. Potrivit acestei Hotărâri de Guvern, „statul român, în calitate de acţionar unic al SAAF, îşi exercita drepturile şi obligaţiile prin Ministerul Transporturilor” (art. 2, al. 2). Ministerul Transporturilor este cel care propune spre aprobare Guvernului bugetul de venituri şi cheltuieli al SAAF SA (art. 10), iar „reprezentanţii statului în Consiliul de Administraţie şi preşedintele Consiliului de Administraţie sunt numiţi de ministrul Transporturilor” (art. 13 al. 1). În fine, potrivit art. 3 al. 2, fără acordul ministerului, SAAF nu poate vinde sau valorifica în vreun fel activele pe care le-a preluat de la SNCFR.

În aprilie 2002, răspunzând întrebărilor legate de contractul cu locomotive pentru Germania, Traian Băsescu declara: „Nu am legătură cu aceste lucruri. Când va spune cineva că am semnat ceva sau am ştiut ceva, atunci o să vorbesc despre acest subiect”.

GIP susţine că documentele pe care le face publice arată că Traian Băsescu a ştiut despre acest contract şi a semnat acte referitoare la acest contract.

Preşedintele GIP Mugur Ciuvică îl întreabă pe şeful statului de ce a minţit în aprilie 2002 când a declarat că nu ştie nimic de contractul prin care SAAF a închiriat şi a vândut locomotive în Germania şi de ce a permis încheierea contractului de comision dintre SAAF şi KOR Industrie SRL, cedând astfel unui SRL obscur 10% din banii cuveniţi statului român.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici