#MASTALKS | Interviu cu istoricul şi expertul politic Dmitri Stratievski, fost consultant al Bundestag-ului pentru Rusia şi Ucraina: Scholz şi echipa lui sunt îngrijoraţi că germanii ar trebui să fie trimişi în Ucraina pentru a controla sistemul Taurus

Istoricul şi expertul politic Dmitri Stratievski, care, în trecut, a fost consultant al Bundestag-ului pentru politicile privind Rusia şi Ucraina, a vorbit, în cadrul unui interviu din seria #MASTalks a Monitorului Apărării şi Securităţii, despre politica Germaniei faţă de Rusia şi de războiul din Ucraina, motivele din spatele reticenţei cancelarului Olaf Scholz privind trimiterea de rachete Taurus Kievului, evoluţia războiului ruso-ucrainean şi perspectiva unui stat rusesc democratic. Istoricul susţine că războiul din Ucraina va continua atât timp cât Putin va fi la conducerea Rusiei şi că o retragere a trupelor ruseşti din Ucraina nu este posibilă în acest moment, pentru că militarii ruşi trimişi la război sunt foşti civili care nu s-ar mai putea adapta vieţii sociale odată întorşi în ţară. De asemenea, Stratievski consideră că Moscova nu are un plan bine stabilit pentru Ucraina.

1111 afișări
Imaginea articolului #MASTALKS | Interviu cu istoricul şi expertul politic Dmitri Stratievski, fost consultant al Bundestag-ului pentru Rusia şi Ucraina: Scholz şi echipa lui sunt îngrijoraţi că germanii ar trebui să fie trimişi în Ucraina pentru a controla sistemul Taurus

#MASTALKS | Interviu cu istoricul şi expertul politic Dmitri Stratievski, fost consultant al Bundestag-ului pentru Rusia şi Ucraina: Scholz şi echipa lui sunt îngrijoraţi că germanii ar trebui să fie trimişi în Ucraina pentru a controla sistemul Taurus

Redăm mai jos interviul integral:

MAS: Politica Germaniei faţă de Ucraina a fost, după cum spun unii, puţin confuză, mai ales că Olaf Scholz, cancelarul german, încă refuză să trimită rachete cu rază lungă de acţiune Kievului, deşi spune că nu vrea ca Rusia să câştige acest război. Este vreo strategie în spatele a ceea ce se vede ca o „confuzie”? De ce credeţi că Scholz refuză să trimită rachete de croazieră (Taurus) Ucrainei? Este pentru că îi este frică de un posibil răspuns al Moscovei?

Dmitri Stratievski: În politica germană faţă de Rusia şi în politică germană în general, există mai multe limite care restricţionează acţiunea politică. Unele dintre acestea au fost întrecute după februarie 2022, altele încă sunt menţinute. În prezent, avem de-a face cu trei tabuu-uri. Primul este că armata germană (sau specialiştii civili care reprezintă armata) nu trebuie trimisă în zone de criză.  Scholz şi echipa lui sunt îngrijoraţi că germanii ar trebui să fie trimişi în Ucraina pentru a controla şi operaţionaliza rachetele Taurus, în cele din urmă. Al doilea este că Germania este obligată să prevină extinderea războiului. Astfel de principii se află la baza diplomaţiei germane şi sunt ancorate în conceptele de politică externă ale guvernului. Berlinul se teme că va fi implicat în război, de această dată ca parte beligerantă. Al treilea este că orice conflict militar direct între Germania şi Rusia este inimaginabil pentru multe părţi ale societăţii germane, mai ales din cauza responsabilităţii istorice pentru crimele naziste. Toate aceste trei „obstacole” se găsesc şi în partidul SPD al lui Scholz, precum şi în celelalte partide de guvernare, FDP şi Partidul Verzilor. Politica germană este, astfel, caracterizată de doi factori când vorbim despre Taurus: propriile temeri şi presiunea politică internă.

MAS: Cu toate acestea, însă, Germania continuă să susţină Ucraina în achiziţia de muniţie, de exemplu, fiind unul dintre cei mai mari donatori ai iniţiativei conduse de Cehia. Care este percepţia publică germană privind ajutorul Germaniei faţă de Ucraina? Cum aţi defini abordarea generală a Germaniei faţă de războiul din Ucraina?

Dmitri Stratievski: Din punctul meu de vedere, Germania face multe lucruri pentru a ajuta Ucraina, fie din punct de vedere militar, financiar, umanitar, fie din punctul de vedere al asistenţei logistice. Între februarie 2022 şi februarie 2024, Germania a oferit ajutor de peste 32 de miliarde de euro. Pe lângă asta, mai avem şi participarea Germaniei la pachete de ajutor din partea UE şi a altor organizaţii internaţionale, precum şi acorduri individuale, ca oferta cehilor. Faptul că peste 1 milion de refugiaţi ucraineni au fost primiţi în Germania trebuie, de asemenea, să fie menţionat.  Opinia publică în Germania este ambivalentă cu privire la ajutorul pentru Ucraina; marea majoritate a populaţiei crede că sprijinul umanitar este ceea ce trebuie făcut. În ceea ce priveşte armele, însă, sprijinul s-a micşorat, în ultima vreme. Cu toate acestea, sondajele oferă rezultate diferite, care sunt dependente de anumite situaţii.  Obstacolele sunt extinderea războiului şi implicarea Germaniei (n.r. în război). Dacă experţii şi politicienii pot demonstra că livrarea oricăror tipuri de arme Ucrainei nu atrage şi implicarea Germaniei în luptă, aşa cum s-a întâmplat cu tancurile Leopard, de exemplu, atunci susţinerea pentru această decizie (n.r. de trimitere a armelor) va creşte. Comunicarea între politicieni şi populaţie are o importanţă esenţială în acest caz.

MAS:  Cum aţi defini relaţia Germaniei cu Rusia şi, mai precis, cum văd  şi cum abordează liderii germani Rusia şi pe liderul rus, Vladimir Putin?

Dmitri Stratievski: Atacul rusesc asupra întregului teritoriu ucrainean a fost ca un duş rece pentru Berlin. Chiar şi după anexarea Crimeei, în 2014, existau mulţi oameni în conducerea Germaniei care susţineau continuarea strategiei de reconciliere prin acţiune. Germania şi Rusia au (în ciuda sancţiunilor deja în vigoare) cifre de afaceri economice de miliarde de dolari, peste 100 de parteneriate, programe foarte scumpe în domenii precum schimbul de experienţe al tinerilor, cultură, artă etc.  Deşi Putin a fost considerat un individ rău, a fost cel puţin văzut ca fiind previzibil.  Dintr-o dată, acest concept nu a mai fost valabil. Ultimele urme ale acestuia au putut fi văzute când Scholz a încercat să vorbească cu Putin despre o soluţie de pace. Acum, factorii de decizie germani nu mai au nicio iluzie. Putin este privit ca o ameninţare, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru securitatea Europeană.

MAS: Care credeţi că este scopul final al lui Putin când vine vorba despre războiul din Ucraina? Poate Rusia să fie oprită sau singura opţiune pentru încetarea războiului este o retragere voluntară a ruşilor?

Dmitri Stratievski: Acest război va continua atât timp cât Putin va fi la putere în Rusia, poate chiar atât timp cât va trăi. El şi-a pus supravieţuirea politică şi fizică în joc şi sunt slabe şansele ca el să facă asta retroactiv. Teritoriile anexate au fost declarate (pe hârtie) ca făcând „parte din Rusia”.  Nu prea există spaţiu de manevră pentru regim în acest caz. Când vine vorba despre politica internă, este extrem de periculos pentru Putin să retragă trupele din Ucraina, pentru că asta ar duce la o tensiune internă imensă. Majoritatea militarilor ruşi dislocaţi în prezent în Ucraina sunt foşti civili din regiunile sărace ale Rusiei. În timpul războiului, ei au câştigat de opt ori mai mult decât media din ţara de origine, uneori chiar mai mult pentru că statisticile ruseşti cu privire la venitul mediu sunt superficiale. Ei au experienţă de luptă, pot manevra arme, au omorât oameni şi, astfel, nu se pot întoarce la vieţile lor anterioare pline de sărăcie şi lipsă de perspectivă. Aceste aspecte reprezintă multe pericole pentru stabilitatea regimului. De aceea, acest război va continua. Singura şansă de pace este ca Occidentul să ia măsuri decisive pentru a elimina abilitatea Rusiei de a continua războiul, de exemplu, prin combinarea extinderii ajutorului pentru Ucraina sau chiar o strategie de „împrumut şi închiriere”, aşa cum s-a întâmplat în cel de-Al Doilea Război Mondial, alături de o politică de sancţiuni mai dură. În ceea ce priveşte Moscova, nu cred că are un plan detaliat, ferm. „Programul minim” ar fi cucerirea completă a tuturor teritoriilor anexate din sudul şi estul Ucrainei şi prevenirea unor atacuri ucrainene asupra Crimeei. Dacă va avea succes, intenţiile lui Putin ar fi şi mai ambiţioase, inclusiv luarea cu asalt a Harkovului şi avansarea spre Odesa. Întreaga strategie rusească este construită pe fricile occidentale. Putin face exact ceea ce poate unde Occidentul eşuează şi creează noi oportunităţi pentru Putin.

MAS: Sunt Rusia şi Putin acelaşi lucru? Putem să ne gândim la Rusia fără Putin?

Dmitri Stratievski: Nu există o cercetare independentă în Rusia, doar câteva organizaţii care încearcă să strângă informaţii plauzibile, însă acestea sunt împiedicate în activităţile lor. Prin urmare, nu ştim care este proporţia ruşilor care susţin politicile lui Putin. Cu toate acestea, potrivit unor informaţii indirecte, putem să spunem că majoritatea populaţiei cel puţin tolerează ceea ce se întâmplă acum.

Dmitri Stratievski: A doua întrebare adresată conţine, de fapt, două întrebări: 1. Ce vine după Putin? Este foarte posibil ca sistemul lui Putin să trăiască dincolo de numele lui, pentru că este stabil şi are mulţi beneficiari în rândul populaţiei ruseşti. 2 . Este democraţia posibilă în Rusia? Teoretic, da. Nu cred că ruşii sunt „incapabili de democraţie”. O astfel de afirmaţie ar fi rasistă. Rusia a avut o astfel de oportunitate (şi a ratat-o) când, de exemplu, un politician democrat precum Nemţov ar fi putut să devină noul şef de stat, după demisia lui Elţîn. În general, nu aş exclude posibilitatea unei tranziţii către democraţie, poate prin intermediul unei „opriri”, sub forma unui autoritarism soft. Cu toate acestea, acest lucru nu se va întâmpla mâine sau poimâine. În următorii ani, poate în următoarele decenii, vom avea de-a face cu o Rusia agresivă pe scena globală.

***

Dmitri Stratievski este un istoric şi expert politic german, fost consultant al Budenstag-ului privind politicile faţă de Rusia şi Ucraina.  Este directorul Centrului Berlin pentru Studii Est-Europene. A scris cărţi precum  „Prizonierii de război sovietici în Germania şi întoarcerea lor în URSS (Sowjetische Kriegsgefangene in Deutschland und ihre Rückkehr in die UdSSR) şi „Militarii sovietici în captivitate germană. Destinele oamenilor în mărturii personale” (Sowjetische Soldaten in deutscher Kriegsgefangenschaft Menschenschicksale in Selbstzeugnissen).

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici