Klaus Iohannis şi Parlamentul, ping-pong cu legile adoptate. Actele normative trimise de preşedinte la reexaminare/ Câte legi au fost contestate de şeful statului la CCR

Modificările aduse Codului Penal au fost contestate atât de Preşedinţie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de către partidele din opoziţie. ÎCCJ a sesizat, pe 6 iulie, Curtea Constituţională, pentru modificările aduse Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În aceeaşi zi, 110 deputaţi PNL, USR, PMP şi neafiliaţi au depus sesizare de neconstituţionalitate.

Pe 26 iulie, Klaus Iohannis a contestat Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, susţinând, printre altele, că legea a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor, cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, în cadrul unei sesiuni extraordinare, convocată prin Decizia nr. 5 din 27 iunie 2018 pentru perioada 2 – 19 iulie.

Iohannis mai susţine că prin modificările realizate de legea supusă controlului de constituţionalitate se consacră însă posibilitatea de a obţine foloase nemateriale, care pot îmbrăca diverse forme şi prin aceasta, urmare a noii reglementări, sunt scoase din sfera ilicitului penal, în mod nejustificat, multiple activităţi (menţionăm cu titlu de exemplu, oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil pe liste de candidaturi ale unui partid în cazul unor alegeri locale sau parlamentare etc.).

Pe 4 iulie Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege iniţiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care prevede că anumite fapte de corupţie se pedepsesc doar dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii "pentru sine" nu şi pentru altul şi doar dacă bunurile şi foloasele sunt exclusiv "materiale".

În data de 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul adoptat decizional de Senat, pe 10 iulie, care prevede ca starea de incompatibilitate şi conflictul de interese să fie prescrise după trei ani de la data săvârşirii lor. Propunerea legislativă iniţiată de deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, vizează modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor," prevede unicul articol al propunerii legislative adoptate de senatori.

Judecătorii Curţii urmează să se pronunţe în şedinţa din 26 septembrie asupra sesizării preşedintelui Iohannis în legătură cu proiectul lui Cătălin Rădulescu care modifică Legea de organizare a ANI şi Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Şi modificările aduse Codului Administrativ au fost criticate de Klaus Iohannis şi trimise pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, pe 31 iulie, şeful statului argumentând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative.

Preşedintele Iohannis mai susţine că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membrul al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane. CCR se va pronunţa pe 20 septembrie asupra sesizării de neconstituţionalitate a Codului administrativ, formulată de Iohannis.

Printre ultímele legi trimise la reexaminare de către Klaus Iohannis se numără legea offshore, legea care reglementează măsurile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, întoarsă în Parlament pe 3 august. Şeful statului susţine că un astfel subiect este unul de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru şi o echitate în ceea ce priveşte beneficiile atât pentru statul român, cât şi pentru investitori. Iohannis critică lipsa de predictibilitate şi stabilitate a Legii offshore, în forma trimis spre promulgare.

Şeful statului a mai argumentat că nu au fost clar reglementate modalităţile prin care câştigurile din redevenţe devin venituri la bugetul de stat, în condiţiile în care actuala formă a legii prevede transferul acestor venituri către contractele de parteneriat public-privat, nu către bugetul consolidat. Iohannis susţine că Legea offshore a fost adoptată de Legislativ fără a respecta principiul bicameralismului.

Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară proiectul care modifică Legea offshore şi care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie iniţiativa a primit votul Senatului, iar pe 9 iulie a fost adoptată decizional de Camera Deputaţilor.

Printre modificările la Legea offshore aprobate de comisie şi adoptate, decizional, Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. Un alt amendament adoptat de deputaţi, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

Pe 24 iulie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, că trebuie reglementată legea privind exploatarea gazelor în Marea Neagră foarte limpede, printr-o ordonanţă a Guvernului, în sensul unei prevederi care să stabilească o formulă de calcul "pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare".