Liderii conservatorilor europeni susțin, de la Bruxelles, alegerile anticipate în România

Publicat: 14 10. 2026, 19:05

Evenimentul, intitulat „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a reunit europarlamentari și experți care au discutat despre legitimitatea guvernării și dreptul cetățenilor de a decide prin vot.

Dezbaterea organizată de delegația AUR din cadrul ECR a pus în discuție situația politică din România și rolul alegerilor anticipate în depășirea crizelor instituționale.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a explicat de ce situația României impune o asemenea discuție la nivel european.

„Și, deși alegerile anticipate reprezintă, fără îndoială, un mecanism democratic, necesitatea acestei dezbateri este determinată de criza politică și de blocajul instituțional cu care se confruntă România, țara mea. Actualul președinte al României s-a poziționat ferm împotriva organizării alegerilor anticipate, deși țara se află în criză și are nevoie urgentă de un guvern.

Pentru a-și justifica poziția, acesta a invocat tot felul de argumente nedemocratice, precum „Creditorii externi ai României nu vor alegeri anticipate” sau, și mai grav, a afirmat că este un om responsabil și că nu se joacă cu soarta României prin organizarea alegerilor anticipate. Ca și cum a le permite cetățenilor să voteze ar reprezenta un act de iresponsabilitate.”

Un mesaj în aceeași direcție a transmis și polonezul Patryk Jaki, copreședintele Grupului ECR, care a subliniat că menținerea unui blocaj politic nu poate fi justificată prin refuzul organizării unui nou scrutin.

„Alegerile anticipate nu reprezintă o amenințare la adresa democrației, ci sunt însăși expresia democrației. (…) Nu este nimic nedemocratic în a le reda cetățenilor dreptul de a decide prin vot. Ceea ce este însă nedemocratic este să menții o țară într-un blocaj politic pentru că cei aflați la putere nu sunt dispuși să convoace alegeri sau, pur și simplu, se tem să piardă puterea. Iar acest lucru este deosebit de important în cazul României.”

Patryk Jaki a insistat asupra necesității unui guvern care să beneficieze de un mandat democratic clar, criticând invocarea creditorilor externi în discuțiile privind viitorul politic al României.

„România este un partener esențial al Uniunii Europene și al NATO. Are nevoie de un guvern puternic, învestit cu un mandat clar și legitim din partea cetățenilor români. Iar atunci când este desemnat un prim-ministru, există un principiu fundamental: trebuie să asculți vocea cetățenilor. Nu pe cea a creditorilor externi. Nu poți continua să propui un candidat după altul, în condițiile în care fiecare încercare eșuează.”

La rândul său, Nicola Procaccini, copreședintele Grupului ECR, a transmis un mesaj video în care a prezentat revenirea la urne drept un instrument de responsabilitate democratică.

„În orice sistem democratic, puterea nu există pentru ea însăși. Suveranitatea aparține poporului. Atunci când politica pierde contactul cu realitățile cotidiene sau când consensul politic ajunge într-un punct mort, revenirea la urne nu reprezintă un risc. Dimpotrivă, reprezintă cea mai înaltă expresie a responsabilității democratice. Alegerile reprezintă mecanismul fundamental prin care poate fi reînnoită încrederea cetățenilor și prin care se asigură că guvernele rămân răspunzătoare în fața acestora.”

Experiența Italiei a fost prezentată de Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d’Italia din Parlamentul European și vicepreședinte executiv al partidului ECR, care a făcut o paralelă între perioadele de instabilitate politică din Italia și situația actuală a României.

„Se vede acum în România: este o situație de blocaj politic. Asta nu oferă României șansa de a se manifesta pe deplin ca putere în contextul internațional, într-un context în care este nevoie de națiuni puternice, de guverne solide, de guverne care să aibă acea legitimitate pe care le-o oferă cetățenii și mandatul democratic direct.

Asta este diferența. Singurul răspuns posibil, în prezent, la blocajul politic îl reprezintă alegătorii. Așa funcționează democrația, iar experiența noastră în Italia s-a născut din acest tip de procese.”

Intervențiile au evidențiat o temă comună a dezbaterii: atunci când negocierile politice nu reușesc să producă o guvernare stabilă, alegerile anticipate reprezintă un mecanism prin care cetățenii pot decide din nou cine îi reprezintă.

Dezbaterea a inclus și perspectiva profesorului bulgar Petar Iliev, care a invocat experiența Bulgariei pentru a arăta că alegerile anticipate pot reprezenta o soluție constituțională atunci când nu se poate forma o majoritate stabilă.

„În condițiile constituționale adecvate, acestea pot însemna cu totul altceva. Pot reprezenta un instrument de reînnoire democratică, de corectare a direcției politice și, mai presus de toate, de readucere a puterii politice la sursa sa legitimă: poporul.”