„Nu există soluții magice”. Bolojan: România trebuie să ia măsuri dure și nepopulare ca să evite colapsul bugetar

România va fi forțată să aplice măsuri de corecție nepopulare dar necesare pentru a ieși din criza bugetară, deoarece „nu există soluții magice”, a avertizat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a prezentat măsurile de urgență necesare pentru ieșirea României din criza bugetară, avertizând că țara riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu acționează rapid.

România are aproape 900 milioane euro blocați de Uniunea Europeană din cauza problemelor nerezolvate legate de pensiile speciale și conducerea companiilor de stat. Pentru a primi acești bani, guvernul trebuie să rezolve urgent aceste chestiuni.

Ilie Bolojan, despre criza bugetară a României: „Nu există soluții magice” / Bolojan: E nevoie de o reformă a pensiilor speciale / Ce declară despre poziția de premier într-o rotativă cu PSD

Bolojan, despre varianta rotativei cu PSD: Nicio soluție nu va mulțumi pe toată lumea

„Dacă vrem să ne luăm acești bani, trebuie să rezolvăm aceste probleme”, a explicat Bolojan.

Liderul liberal consideră că România trebuie să renegocieze planul de accesare a fondurilor europene, deoarece anumite ținte nu mai pot fi îndeplinite. Multe proiecte în domeniul sănătății nu pot fi terminate și trebuie înlocuite urgent cu altele pentru a nu se pierde banii.

De asemenea, există încă apeluri de proiecte care nu sunt deschise, ceea ce face imposibilă finalizarea lor până în 2029, termenul limită pentru absorbția fondurilor.

Bolojan a subliniat că România are venituri fiscale sub 30% din PIB, comparativ cu media europeană de aproape 40%. Această situație este cauzată de legislația permisivă, evaziunea fiscală și performanța scăzută în colectare.

„E foarte greu să ai cele mai mici venituri, dar să ai printre cele mai mari cheltuieli”, a explicat el, precizând că țara nu își încasează TVA-ul decât într-o proporție care poate fi mult îmbunătățită.

Bolojan a avertizat că „nu există soluții magice” și că vor fi necesare măsuri de corecție nepopulare pentru reducerea deficitului sub 7% din PIB, așa cum s-a angajat România față de UE.

Corecția trebuie să combine creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea cheltuielilor, deși ordinea ideală ar fi fost inversă – mai întâi reducerea cheltuielilor.

Liderul liberal consideră că recâștigarea încrederii piețelor financiare este esențială pentru ca România să poată lua credite în condiții mai avantajoase și să plătească dobânzi mai mici.