Oana Țoiu, bilanț la final de mandat: Contracte de chirie păguboase și angajați care cereau bani pentru programări consulare

Oana Țoiu a declarat că activitatea sa s-a concentrat pe patru direcții: securitatea, diplomația economică, relația cu diaspora și reformarea Ministerului Afacerilor Externe.

„Niciuna dintre aceste direcții nu a ajuns la capătul drumului. Toate trebuie continuate și există resurse și voință pentru asta”, a declarat aceasta.

Țoiu: România a plătit chirii pentru clădiri nefolosite mai bine de 10 ani

Fostul ministru a susținut că verificările efectuate asupra patrimoniului diplomatic au scos la iveală contracte de închiriere pentru imobile neutilizate, dar și situații în care statul român nu a încasat chirii pentru proprietățile sale.

„Am început auditul contractelor de chirii, am descoperit, așa cum a descoperit și presa înainte de începutul mandatului meu, mai multe clădiri care au fost mai bine de 10 ani lăsate nefolosite, însă România a plătit în continuare chirii din bani publici și am oprit acele contracte”, a afirmat Țoiu.

„Am descoperit clădiri proprietate ale statului român de la care statul român nu mai încasase chiria de la chiriași de ani de zile. Am închis și acele contracte și mergem în instanță pentru recuperarea prejudiciului”, a adăugat aceasta.

Potrivit fostului ministru, reabilitarea unor imobile deținute de România în capitale precum Washington, Bruxelles și Tokyo ar putea genera economii anuale de peste cinci milioane de euro, prin reducerea cheltuielilor cu chiriile.

Angajați care cereau bani pentru servicii consulare gratuite

Oana Țoiu a vorbit și despre neregulile descoperite în sistemul consular, susținând că inclusiv angajați locali aveau firme prin care solicitau bani pentru programări sau consultanță.

„Am găsit și angajați pe plan local care, la rândul lor, aveau companii prin care cereau taxe pentru programări sau consultanță pentru serviciile consulare. Evident, am eliminat din echipă asemenea probleme, pentru că nu poți să gestionezi serviciile gratuite ale statului român și, în același timp, să-ți faci o companie de consultanță care cere bani pentru a asigura accesul la acele servicii”, a declarat fostul ministru.

Aceasta a precizat că au fost introduse mecanisme de monitorizare a performanței agenților consulari și măsuri pentru transparentizarea programărilor.

„Sunt două milioane de euro pe care îi las astăzi în conturile Ministerului Afacerilor Externe pentru suplimentarea resurselor pentru servicii consulare, bani care vin din procesarea vizelor pentru străini. Estimarea încasărilor anuale începând de anul viitor este de peste 10 milioane de euro”, a afirmat Țoiu.

În privința personalului, aceasta a precizat că au fost recrutate 77 de persoane în urma unui proces la care au participat aproximativ 3.000 de candidați.

Măsurile de securitate și relația cu Rusia

Referindu-se la securitatea națională, Oana Țoiu a amintit că România a obținut o alocare europeană de peste 16 miliarde de euro pentru apărare și că a fost finalizat conceptul unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, împreună cu Bulgaria.

„În acest moment, el este finalizat și poate fi semnat de un guvern cu puteri depline”, a precizat aceasta.

Fostul ministru a invocat și decizia închiderii Consulatului General al Rusiei de la Constanța, în urma incidentului cu drone rusești care a provocat rănirea unor cetățeni români la Galați.

„Ne-am hotărât să avem o voce clară în lume și acțiuni ferme care să descurajeze comportamentul iresponsabil al Rusiei, care generează riscuri de securitate și la granița noastră”, a declarat Țoiu.

Aceasta a mai menționat propunerea de includere pe listele de sancțiuni a persoanelor responsabile de atacuri cibernetice împotriva României, precum și demersurile diplomatice pentru consolidarea securității în regiune.