Reacţia purtătorului de cuvânt al BNR în privinţa rezervei de aur a României: A acuza lipsa de transparenţă înseamnă ignorarea documentelor

Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), a dat, luni, clarificări în legătură cu unele afirmaţii legate de administrarea rezervei de aur şi a celei internaţionale a României, declaraţie prin care i-a răspuns şi Noricăi Nicolai.

861 afişări
Imaginea articolului Reacţia purtătorului de cuvânt al BNR în privinţa rezervei de aur a României: A acuza lipsa de transparenţă 
înseamnă ignorarea documentelor

Reacţia purtătorului de cuvânt al BNR privind rezerva de aur a României: A acuza lipsa de transparenţă înseamnă ignorarea documentelor

„Într-o intervenţie recentă, doamna Norica Nicolai, membru al Parlamentului European, a acuzat lipsa de transparenţă a BNR în legătură cu administrarea rezervei internaţionale a României, cu deosebire a rezervei de aur. Banca Naţională a României respinge ferm aceste acuzaţii ca fiind complet nefondate. Rapoartele anuale ale băncii, prezentate public începând cu anul 1991, au prezentat în detaliu, în capitole separate, situaţia rezervelor internaţionale ale Românei şi, în cadrul acestora, administrarea rezervei de aur. De mai multe ori în această perioadă, BNR a prezentat public rapoarte speciale privind rezervele internaţionale ale României”, a afirmat, luni, într-o declaraţie, Dan Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR a reamintit că ultimul Raport anual, aferent anului 2017, depus la Parlamentul României în iunie 2018, are un capitol dedicat - Administrarea rezervelor internaţionale (pag. 160 - 167).

„Pe parcursul acestor pagini sunt prezentate operaţiunile specifice legate de administrarea rezervei (compoziţia valutară, tipurile de operaţiuni, limitele de expunere etc.) şi modul de realizare a obiectivelor strategice. În acest raport există şi un capitol special despre Evoluţia stocului de aur în perioada 1990 – 2017 (pag. 167 – 178), care prezintă sintetic toate detaliile legate de evoluţia rezervei internaţionale de aur în această perioadă”, a detaliat Suciu.

BNR reaminteşte că transferul părţii din rezerva de aur în contul de aur deţinut de BNR la Banca Angliei s-a făcut în perioada aprilie 1999 – martie 2002 cu informarea în prealabil a autorităţilor statului (preşedinţie, guvern, parlament), a mai menţionat purtătorul de cuvânt al Băncii centrale.

„În consecinţă, a acuza lipsa de transparenţă a Băncii Naţionale a României în privinţa acestui subiect înseamnă pur şi simplu ignorarea documentelor oficiale puse în fiecare an la dispoziţia autorităţilor statului şi publicului larg. Ultimul raport anual al BNR se găseşte pe site-ul băncii http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx, ca de altfel toate celelalte rapoarte anuale din ultimii 10 ani. Doamna europarlamentar Norica Nicolai nu trebuie decât să le consulte pentru a avea toate răspunsurile la întrebările pe care le-a ridicat public. Aşa cum am mai menţionat cu alte ocazii, tot pe site-ul băncii se găsesc şi alte materiale explicative în privinţa administrării rezervei de aur. BNR face un apel către toţi cei care abordează subiecte legate de rezerva internaţională a României să consulte documentele oficiale al băncii, pentru a avea la dispoziţie informaţii detaliate în legătură cu această temă. Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaţionale a României nu este doar un semn de ignorare a realităţii, de sfidare a logicii economice şi a practicilor prudenţiale internaţionale, ci o formă de răspândire a unor informaţii false”, a mai afirmat Suciu.

BNR este o instituţie care face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) din 2007 şi respectă cu stricteţe toate procedurile internaţionale de verificare şi auditare contabilă, conform purtătorului de cuvânt al Băncii centrale a României.

„În consecinţă, situaţiile financiare ale BNR, inclusiv cele privind rezervele de aur, sunt audiate (controlate) de o firmă de audit internaţional, pe baza standardelor internaţionale recunoscute. Pe baza acestor verificări şi evaluări, BNR îşi poate îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, inclusiv cele de garant al obligaţiilor externe ale statului român şi ale convertibilităţii leului care fac posibile plăţile internaţionale publice şi private ale României. În ultimul Raport anual, aferent anului 2017, aceste auditări se găsesc menţionate explicit în Capitolul 16 – Situaţiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, cu reflectarea contabilă a operaţiunilor de administrare a activelor, a valorii totale a rezervei de aur din ţară şi străinătate. Existenţa rezervelor internaţionale, administrarea lor corectă conform standardelor internaţionale certificate anual constituie un element central pentru credibilitatea BNR şi a României pe plan extern”, a concluzionat Suciu.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus, miercuri, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale. Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 10,1% din rezervele internaţionale ale ţării, iar „în perioada 2005-2018 au variat ca pondere între 7 şi 10%, în funcţie atât de creşterea rezervelor valutare, cât şi de creşterea preţului aurului”, arată un discurs susţinut recent de Liviu Voinea, viceguvernator BNR. Circa 60%, 61.245 kg şi 50 grame, este la Banca Angliei, la Londra, pe strada Threadneedle, în custodia BNR.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că modificările la legea BNR au fost create de lipsa de transperenţă a BNR şi i-a cerut lui Mugur Isărescu să ofere informaţii despre plasarea externă a aurului României.

„Eu ştiu foarte clar că noi avem o preocupare, pentru că noi am pierdut aurul României o dată în istoria noastră. Noi ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu rezervele de aur din România. Nu vreau să se înţeleagă că aurul nostru, fiind la Bursa de la Londra, ar însemna o lipsă de respect faţă de Marea Britanie. Nu, piaţa de la Londra este o piaţă onorabilă şi decentă. Eu am o altă problemă cu această chestiune, care este problemă tipic românească. Domnul Isărescu ne spune că doar Banca Centrală Europeană va zice ceva în această situaţie. Nu! Este o chestie de politică monetară. (...) Eu îi cer Domnului Isărescu să îmi spună, pentru că niciodată nu ştim de când aurul este plecat, ştim luări de poziţie că a fost o perioadă în Elveţia, apoi am aflat că este în Marea Britanie. Este foarte bine să se ne spună public: <l-am plasat în cantitatea x în Elveţia>. Pe această perioadă aceasta este dobânda pe care această ţară a obţinut-o, pentru că este al ei, este aurul României, nu al Băncii Naţionale. Lipsa de transparenţă în această decizie de politică monetară a creat această discuţie şi eu vreau să discutăm această lege, să vedem cât este bine să lăsăm în ţară, dacă am câştigat ceva plasându-l în afară, dar nimeni nu ştie, de fapt, de când este plasat, ce bani s-au obţinut din acest aur. Vreau să ştiu clar care sunt condiţiile acestui plasament”, a spus europarlamentarul ALDE.

În opinia Noricăi Nicolai, lipsa de transperenţă vulnerabilizează ţara şi nu ar fi existat legea de modificare a statului BNR dacă în rapoartele băncii s-ar fi regăsit aceste informaţii.

„Nu ar fi fost această lege, vă spun foarte sincer, dacă BNR venea şi spunea în rapoartele ei că <am plasat la Londra şi am obţinut atât>. Este o informaţie publică, în alte ţări unii plasează, dar nu tot, pe celebra tradiţie <nu pui totul în loc>, că s-ar putea să păţim cum am păţit noi, am pus tezaurul la Moscova şi am rămas fără el. Anglia este o formulă onorabilă, nimeni nu a pierdut vreodată din Anglia, dar noi nu ştim practic nici valoare, nici cantitate şi nici cât s-a obţinut în aceşti zece ani. Îmi pare rău, dar eu nu las aurul într-o piaţă fără să câştig nimic şi cred că ar fi şi un dezastru să mai aflăm că am şi plătit ca să ni-l ţină, că atunci mai bine îl ţineam aici. Toate lucrurile acestea trebuie clarificate şi după aceea, sigur, proiectul de lege va fi în Parlament şi îl discutăm”, a adăugat europarlamentarul.

Norica Nicolai a spus că nu îşi permite să aibă un punct de vedere până nu cunoaşte realitatea şi nici să reacţioneze populist, doar vrea o decizie echilibrată: „Domnul Isărescu ne spune la ceas de seară că pe el nu îl schimbă decât Banca Europeană, ei na, ce să îţi spun... şi că tot ce a făcut este în contextul legii. Nu, politicile tale monetare, îţi place sau nu îţi place Guvernul, le discuţi cu el că plasarea unor fonduri sau unor bani în afara ţării nu este o decizie pe care o ia preşedintele Băncii Centrale Europene, o iei tu acasă şi îi cer domnului Isărescu să îmi răspundă la această întrebare”.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

ŞTIRILE ZILEI

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici