Votul în Parlament pe bugetul pe 2019 va fi dat vineri/ Ministerul Finanţelor a publicat un nou proiect cu un deficit mai mare cu 1.3 miliarde de lei/ Reacţia Opoziţiei

Conducerea Parlamentului a aprobat, sâmbătă, calendarul dezbaterii bugetului de stat pe 2019. Amendamentele vor fi depuse până luni, la ora 12.00, iar votul final este programat vineri.

2556 afișări
Imaginea articolului Votul în Parlament pe bugetul pe 2019 va fi dat vineri/ Ministerul Finanţelor a publicat un nou proiect cu un deficit mai mare cu 1.3 miliarde de lei/ Reacţia Opoziţiei

Minesterul Finanţelor a publicat vineri seara un nou proiect de buget cu un deficit mai mare cu 1.3 miliarde lei

Conducerea Parlamentului a aprobat, sâmbătă, calendarul dezbaterii bugetului de stat pe 2019. Amendamentele vor fi depuse până luni, la ora 12.00, iar votul final este programat vineri.

Potrivit programului de dezbatere şi adoptare a bugetului de stat pe anul 2019, aprobat în şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, parlamentarii vor putea depune amendamente până luni, la ora 12.00, urmând ca până la ora 14.00 acestea să fie centralizate.

Comisiile de specialitate din Parlament vor da avize luni, de la ora 15.00.

Marţi şi miercuri comisiile de buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor vor elabora rapoartele, acestea urmând a fi depuse la Birourile permanente reunite miercuri, la ora 15.00.

Şedinţa comună a celor două camere ale Legislativului pentru dezbaterea şi adoptarea proiectului bugetului de stat pe 2019 va începe miercuri, la ora 16.00. Votul final este programat vineri.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat vineri seara, în jurul orei 22:00, un nou proiect de buget cu un deficit bugetar cu 1,3 miliarde de lei mai mare decât în varianta iniţială, cea publicată la 31 ianuarie.

„Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164.543,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 258.735,1 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 200.700,2 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 36.156,8 milioane lei”, scrie în proiectul de buget publicat vineri seara, 8 februarie pe site-ul Finanţelor.

În schimb, în proiectul publicat joi 31 ianuarie, veniturile erau în sumă de 164.727,9 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 254.115,1 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 199.584,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 34.856,8 milioane lei.

Astfel, deficitul a fost majorat cu 1,3 miliarde de lei, veniturile reduse cu 184,5 milioane de lei, iar cheltuielile au fost crescute cu 4,62 miliarde de lei cele pe credite de angajament şi cu 1,1155 miliarde de lei acelea pe credite bugetare.

În schimb, la prezentarea în sinteză, reprezentanţii MFP susţin că deficitul rămâne de 26,118 miliarde de lei, respectiv 2,55% din PIB, în condiţiile în care rămâne acelaşi PIB estimat de 1.022,47 de miliarde lei.

Mai exact, noile venituri bugetare sunt estimate la 342,675 miliarde de lei, respectiv 33,51% raportat la PIB, faţă de 341,51 miliarde lei anterior, respectiv 33,4% din PIB, reprezentând o creştere de 1,165 miliarde lei. Noile cheltuieli sunt estimate la 368,793 miliarde de lei, respectiv 36,07% din PIB, faţă de 367,628 miliarde de lei, respectiv 35,95% din PIB, astfel că reprezintă o creştere de 1,165 miliarde de lei.

În şedinţa de vineri 8 februarie Guvernul a adoptat bugetul pentru 2019.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat vineri seara, în jurul orei 22:00, un nou proiect de buget cu un deficit bugetar cu 1,3 miliarde de lei mai mare decât în varianta iniţială, cea publicată la 31 ianuarie.

„Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164.543,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 258.735,1 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 200.700,2 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 36.156,8 milioane lei”, scrie în proiectul de buget publicat vineri seara, 8 februarie pe site-ul Finanţelor.

În schimb, în proiectul publicat joi 31 ianuarie, veniturile erau în sumă de 164.727,9 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 254.115,1 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 199.584,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 34.856,8 milioane lei.

Astfel, deficitul a fost majorat cu 1,3 miliarde de lei, veniturile reduse cu 184,5 milioane de lei, iar cheltuielile au fost crescute cu 4,62 miliarde de lei cele pe credite de angajament şi cu 1,1155 miliarde de lei acelea pe credite bugetare.

În schimb, la prezentarea în sinteză, reprezentanţii MFP susţin că deficitul rămâne de 26,118 miliarde de lei, respectiv 2,55% din PIB, în condiţiile în care rămâne acelaşi PIB estimat de 1.022,47 de miliarde lei.

Mai exact, noile venituri bugetare sunt estimate la 342,675 miliarde de lei, respectiv 33,51% raportat la PIB, faţă de 341,51 miliarde lei anterior, respectiv 33,4% din PIB, reprezentând o creştere de 1,165 miliarde lei. Noile cheltuieli sunt estimate la 368,793 miliarde de lei, respectiv 36,07% din PIB, faţă de 367,628 miliarde de lei, respectiv 35,95% din PIB, astfel că reprezintă o creştere de 1,165 miliarde de lei.

În şedinţa de vineri 8 februarie, Guvernul a adoptat bugetul pentru 2019 cu care se va duce în Parlament, respectiv forma afişată aseară pe site-ul Finanţelor.

În plus, din taxa pe valoarea adăugată se alocă, prin noul proiect de buget, 14,7431 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, cu 1,3496 miliarde de lei mai mult decât valoarea anunţată anterior. Din această sumă, în prezent, 938,6 milioane lei au fost alocaţi pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, faţă de 499,8 milioane lei anterior, iar 1,6652 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în creştere de la 1,64 miliarde de lei.

În plus, 600 de milioane de lei din aceasta sunt destinaţi finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe astfel: 30% din sumă se repartizează în funcţie de lungimea drumurilor şi 70% din sumă se repartizează invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor, iar repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale se face, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor. Anterior, această sumă era de 300 de milioane de lei, din care 50% era repartizată în mod egal tuturor judeţelor, 15% din sumă direct proporţional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor.

Mai mult, 11,36 de miliarde de lei au fost alocaţi doar pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, mult mai mult decât înainte. Anterior, erau alocaţi 10,775 miliarde de lei pentru; echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor; pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică; pentru municipiul Sibiu, pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de organizarea Summit-ului şefilor de stat sau de guvern, cu ocazia exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene; pentru acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.

În schimb, a fost menţinută la 178,6 milioane lei suma pentru finanţarea cheltuielilor învăţământului particular şi cel confesional, acreditate.

„În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se repartizează începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, a prezentei legi, următoarele cote: a) 15% la bugetul local al judeţului; b) 60% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. Suma corespunzătoare cotei de 7,5%, din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2019, se repartizează în mod egal judeţelor, în limita sumei de 28.492 mii lei, reprezentând fond la dispoziţia consiliului judeţean”, arată noul proiect de buget, publicat vineri seara.

Anterior aceste repartizări erau, corespunzător cu ordinea de mai sus, de: 15% la bugetul local al judeţului; 60% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 5% pentru constituirea unui fond la dispoziţia consiliului judeţean; 20% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

„În cadrul fiecărui judeţ, fondul la dispoziţia consiliului judeţean se repartizează integral în anul 2019 comunelor, oraşelor şi municipiilor, prin hotărârea consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare, pe care unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în mod justificat, nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele repartizate potrivit prevederilor prezentului alineat se reflectă în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, la o poziţie de venituri distinctă. Pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor din fond, consiliul judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinaţiile prevăzute. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, instituţiei prefectului şi unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ”, menţionează noul proiect de buget.

Din suma corespunzătoare cotei de 17,5%, cumulată cu suma corespunzătoare cotei de 18,5% din Legea nr.273/2006, încasată anterior publicării prezentei legi, se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în completarea veniturilor proprii, proporţional cu necesarul stabilit pe total judeţ, pentru asigurarea unui buget de funcţionare, astfel: a) 450 lei/ locuitor/an pentru judeţe, dar nu mai mult de 275 milioane lei/an/judeţ; b) nu mai puţin de 12 milioane lei/an/municipiu; c) nu mai puţin de 6 milioane lei/an/oraş; d) 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puţin de 2 milioane lei/an/comună.

În schimb, anterior era menţionat că, suma corespunzătoare cotei de 20%, cumulată cu suma corespunzătoare cotei de 18,5% din Legea nr.273/2006, se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru asigurarea unui buget de funcţionare, astfel: a) 400 lei/locuitor/an pentru judeţe, dar nu mai mult de 250 milioane lei/an/judeţ; b) 1.200 lei/locuitor/an pentru municipii, dar nu mai puţin de 20 milioane lei/an/municipiu; c) 1.200 lei/locuitor/an pentru oraşe, dar nu mai puţin de 6 milioane lei/an/oraş; d) 1.200 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puţin de 2 milioane lei/an/comună.

De asemenea, potrivit proiectului pe care Executivul îl propune Parlamentului, pentru municipiul Bucureşti, din impozitul pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 la bugetul de stat, la nivelul municipiului Bucureşti, inclusiv cel încasat anterior publicării Legii bugetului de stat pentru 2019, se repartizează, începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial, prin decizie a directorului Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, cote şi sume, pentru asigurarea unui buget de funcţionare după cum urmează: a) 49% pentru bugetul local al municipiul Bucureşti, faţă de 1.450 lei /locuitor/an anterior; b) 1.250 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în completarea veniturilor proprii ale acestora, faţă de 1.350 lei/locuitor/an anterior.

„Sumele rămase după asigurarea bugetului de funcţionare se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti proporţional cu impozitul pe venit estimat a fi încasat în anul 2019, la nivelul fiecărui sector, prin decizie a directorului Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti. În execuţie, în vederea aplicării prevederilor alin.(3) şi (4), suma încasată se alocă bugetelor locale ale municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs pentru luna anterioară, proporţional cu totalul sumelor stabilite, după o metodologie aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, mai arată noul proiect.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat, sâmbătă, că Puterea a venit „în mod voit” cu bugetul neconstituţional şi că Guvernul câştigă prin intârzierea intrării în vigoare a bugetului pe 2019. Turcan a prezentat trei motive pentru care bugetul nu este constituţional.

„Opoziţia, în acest moment, în care bugetul pe 2019 a fost încărcat pe site-ul Camerei Deputaţilor şi Senatului, nu a avut acces la nicio informaţie în legătură cu bugetul de stat pe anul 2019. (...) Bugetul a fost transmis Parlamentului României în condiţii de neconstituţionalitate. Dincolo de faptul că nu am avut niciun fel de acces la informaţii de fond legate de bugetul, sper eu, de dezvoltare al României pe anul 2019, condiţiile de dezbatere pe buget, în Parlament, nu sunt îndeplinite. PNL îşi doreşte un buget de dezvoltare al României cât mai rapid, dar în condiţii de constituţionalite şi din nefericire avem informaţii tot mai consistente că din PSD-ALDE, în mod vot, au trasmis bugetul în condiţii de neconstituţionalitate tocmai pentru a amâna dezbaterea şi votul pe buget şi intrarea în aplicarea bugetului pentru a mai câştiga timp în privinţa cheltuielilor pe care trebuie să le asume. Primăriile şi Consiliile Judeţene nu pot face investiţii, adică, cheltuieli din perspectiva bugetului de stat. De asemenea, anul trecut li s-au pus în braţe cheltuieli pe care trebuie să le suporte”, a declarat Raluca Turcan, după şedinţa Birourilor Permanenete Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Liderul deputaţilor liberali a prezentat primul motiv pentru care bugetul pe 2019 nu este constituţional.

„Condiţiile de neconstituţionalitate sunt următoarele: bugetul de stat poate fi votat doar dacă în Parlamentul României a fost votată legea privind parametri fiscali bugetari, aşa cum prevede o altă lege a responsabilităţii fiscal bugetare, iar aceasta lege trebuia trimisă Parlamentului încă din iulie anul trecut. Acest Guvern a dat OUG pe ce vrei şi pe ce nu vrei, mai ales dacă ţine de interesul infractorilor, însă atunci când e vorba de parametrii, de venituri, de cheltuieli ale bugetului de stat, ale guvernului României, nu au avut nicio preocupare să voteze legea” a precizat Turcan.

Un alt motiv de neconstituţionalite al bugetului prezentat de Raluca Turcan face referire la nemodificarea legii privind finanţele publice locale.

„A doua problemă de neconstituţionalitate pentru buget. Bugetul este o lege ordinară, adică ca valoare juridică mai slabă. Prin buget se vor face modificări în privinţa finanţării autorităţilor publice locale. Legea finanţelor publice locale este o lege organică, are un alt regim de vot. Aşadar, ca să poţi să votezi bugetul lege ordinară îţi trebuie votată legea organică privind finanţele publice locale. Şi acolo poţi să vezi exact că ceea ce promit ei primăriilor şi consiliilor judeţene este adevărat, pentru că se referă fix la modul în care se desfăşoară finanţarea autorităţilor publice locale,. Nu este votată în Parlament această lege privind finanţele publice locale., a adugat Turcan.

Nemodificarea legii responsabilităţii fiscal bugetare este cel de-al treia motiv prezentat de liberală pentru care bugetul nu este în conformitate cu Constituţia.

„Mai mult, există legea responsabilităţii fiscal bugetare care spuen că bugetul trebuia să fie înaintat Parlamentului încă din luna noiembrie. Ţinând cont că bugetul a venit abia acum, 9 februarie, în Parlament, această legea a responsabilităţii fiscal bugetare trebuie şi ea modificată, pentru că nu poţi să vii cu bugetul care încală deja o lege votată în Parlament. Trei condiţii în baza cărora orice poate să sesizeze CCR cu privire la neconstituţionalitatea bugetului României pe 2019”, a mai spus ea.

Întrebată dacă PNL va ataca proiectul de buget pe 2019 la CCR, Raluca Turcan a evitat să dea un răspuns, precizând însă că Puterea a venit „în mod voit” cu bugetul neconstituţional.

„PNL a atras atenţia şi astăzi în Biroul Permanent declararea procedurilor de dezbatere la bugetul de stat 2019, dezbaterii separat de urgenţă în cele două camere, votarea acestor legi, şi ulterior dezbaterile pe buget de stat. Există informaţii tot mai consistente că cu cât bugetul intră în vigoare mai târziu cu atât Guvernul câşigă. Perversitatea şi sfidarea oamenilor de bună credinţă care vor un buget pe anul 2019 este înfiorătoare întrucât în mod voit vin cu bugetul neconstituţional, în mod voit comasează termenele să nu existe transparenţă sau iasă un buget care la final, dacă va rămâne aşa şi până acum nu am avut motive să fim contrazişi, bugetul va reprezenta o simplă înşiruire de cifre pe hârtie într-un cadrul constituţional îndoielnic şi oricine va putea să conteste acest buget care este piatra de temelie pentru întreg procesul de dezoltare al Românei”, a conchis Turcan.

Liderul deputaţilor USR, Cristina Prună, a declarat, sâmbătă, la Parlament, că bugetul pe 2019 nu este al României, ci al „ al unui grup restrâns de oameni”. Ea mai spune că proiectul este ”rodul creativităţii unor politicieni care au ignorat Parlamentul”.

„Bugetul nu l-am văzut în forma finală. Bugetul, după cum ştim trebuia să ajungă la Parlament încă de la final anului trecut, şi iată ce este mijlocul lui februarie şi majoritatea PSD-ALDE s-a trezit acum că bugetul trebuie adoptat pe repede înainte, nici măcar cinci zile de la momentul în care, iată, se pare ca ar fi ajuns la Parlament, pentru că noi am primit un stick cu proiectul acestui buget şi e posibil să fie încărcat şi pe site. USR a spus, în nenumărate rânduri, că nu trebuie să amânăm dezbaterile pe acest buget, iar ceea ce vă spunem astăzi (sâmbătă n.r.) este că avem un buget care nu este al României, ci este al unui grup restrâns de oameni, care au lucrat în biroul dl. Dragnea, în biroul dl. Teodorovici., al dlui Vâlcov, nu ştim exact în care birou, însă nu este un buget al României (...) Este doar rodul creativităţii acestor politicieni care au ignorat total Parlamentul României şi acum ne-au pus sub nas nişte cifre, pe repede-înainte, care, ştim bine, sunt bazate pe scenarii foarte optimiste, de creştere economică de 5,5% în condiţiile în care Comisia Europeană a spus că această creştere va fi sub 4%, la 3,8%, la fel şi Consiliul Fiscal a arătat dubii că aceasta ar fi creşterea economică”, a declarat Cristina Prună, la finalul şedinţei Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Întrebată dacă USR va ataca la CCR proiectul de buget pe 2019, liderul deputaţior USR a evitat să dea un răspuns, precizând însă că „interesul este să avem un buget cât mai repede”.

„Am militat de mai bine de două luni ca bugetul României să ajungă în Parlament. Este necesar să avem un buget al ţării şi nu al unor oameni aşa cum arată el în acest moment. Trebuie să avem timp pentru amendamente, să depunem amendamente, să vedem cum arată bugetul, pentru că, în momentul de faţă nu ştim cum arată bugetul, şi ulterior să treacă printr-o dezbatere serioasă în comsiiile parlamentare. Chestiunile de constituţionalitate au fost prezente în fiecare an. Legea responsabilităţii fiscal bugetare a fost încălcată în fiecare an, însă, până la urmă, trebuie să ne uităm la interesul ţării, interesul românilor, iar interesul este să avem un buget cât mai repede”, a precizat Cristina Prună.

Cristina Prună a conchis că USR va depune la proiectul de buget amendamente în legătură cu îmbunătăţirea vieţii deţinuţilor.

„Sunt, ca în fiecare an, sute, zeci de amendamente, pe care noi le depunem, care privesc atât educaţia, cât şi sănătatea. Ştim foarte bine, chestiunea cu penitenciarele, ne plângem că nu avem condiţii în penitenciare şi de asta Parlamentul a votat acel recurs compensatoriu, însă investiţii pentru îmbunătăţirea vieţii deţinuţilor nu sunt prevăzute niciodată în buget. USR a prevăzut aceste investiţii prin amendamente anul trecut şi o va face şi anul acesta. Însă, cu siguranţă, educaţia şi sănătate sunt prorităţile USR şi se vor găsi în amendamentele pe care le vom depune legat de penitenciare. Trebuie să analizăm. E clar că e nevoie acolo şi în infrastructură, dar şi în programe de reinserţie a deţinuţilor”, a conchis Cristina Prună.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici