68 de spitale din România funcționează în clădiri construite înainte de 1900 | Ce legătură are infrastructura veche cu infecțiile nosocomiale | Lista spitalelor cu risc seismic I

Cea mai amplă analiză oficială disponibilă identifică 68 de spitale care își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900.

În unele cazuri, vorbim despre clădiri care au peste 200 de ani și care sunt încă folosite pentru activități medicale.

Datele apar într-o analiză a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014-2021.

Clădiri de cel puțin 127 de ani

Curtea a analizat 310 unități sanitare spitalicești din sistemul public și a constatat că majoritatea funcționau în clădiri construite între 1900 și 1970, în timp ce 68 de spitale își desfășurau activitatea în imobile ridicate înainte de 1900.

În 2026, asta înseamnă clădiri care au cel puțin 127 de ani.

Unele imobile au fost între timp modernizate, înlocuite sau scoase din circuitul medical.

Spitale care funcționează în clădiri construite în urmă cu un secol sau mai mult

Datele disponibile din documentele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale spitalelor permit identificarea unor exemple concrete.

Unul dintre cele mai vechi este Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, al cărui ansamblu istoric include clădiri datând din 1756-1758.

La Galați, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” funcționează într-un sistem pavilionar, iar clădirile istorice datează din 1895.

La Suceava, o parte din ceea ce este cunoscut drept Spitalul Vechi datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, construcțiile fiind realizate în perioada 1891-1903. În aceste clădiri funcționează în continuare secții medicale, inclusiv boli infecțioase.

La Ploiești, o clădire a actualului Spital Municipal datează din 1895 și este încă utilizată pentru activitate medicală.

În Vâlcea, corpul cunoscut drept „Spitalul Vechi” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și face în continuare parte din infrastructura Spitalului Județean de Urgență.

Și în Craiova există clădiri medicale istorice. Una dintre clădirile Spitalului Clinic Municipal Filantropia este datată în secolul al XIX-lea (este monument istoric și are 165 de ani) și este în continuare legată de activitatea medicală.

Bucureștiul are și el spitale în clădiri istorice

Capitala concentrează mai multe exemple de infrastructură medicală veche.

Spitalul Clinic Colțea are actuala clădire istorică inaugurată în 1888.

Spitalul Filantropia are Pavilionul Central construit în perioada 1881-1883.

Actualul sediu al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” datează din anii 1885-1886.

La Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, actualul complex pavilionar a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada 1883-1889.

Dar simpla numărare a „spitalelor vechi” poate fi înșelătoare sau poate cădea sub suspiciunea de tendențiozitate.

De aceea, se cuvine să specificăm că o unitate medicală poate avea mai multe corpuri construite în perioade diferite, unele foarte vechi și altele ridicate mult mai recent.

În spitalele Ministerului Sănătății, 10 unități aveau clădiri de peste 100 de ani

O analiză a Curții de Conturi asupra celor 58 de spitale aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății a găsit că mai mult de jumătate dintre clădiri aveau peste 60 de ani.

Mai mult, 10 unități sanitare aveau în administrare clădiri cu o vechime de peste 100 de ani.

Printre exemplele indicate în documentele Curții de Conturi se află Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu”.

La Iași, situația este și mai spectaculoasă: Curtea de Conturi menționează clădirile istorice ale Spitalului „Sfântul Spiridon”, datând din 1756-1758, precum și o clădire din secolul al XIX-lea a Institutului Regional de Oncologie.

Vârsta clădirii și infecțiile nosocomiale

Vechimea unei clădiri nu înseamnă automat că în acel spital există mai multe infecții asociate asistenței medicale.

Nu există, în datele pe care le avem, o statistică națională care să demonstreze o relație directă de tipul „spital mai vechi = mai multe infecții”.

Problema este însă infrastructura, pentru că, într-un spital construit în urmă cu 100 sau 150 de ani, compartimentarea clădirii, traseele pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și posibilitatea de a crea spații moderne de izolare pot fi dificil de adaptat la cerințele actuale.

PNRR a pus bani pentru infrastructura anti-infecții

Problema infrastructurii a fost inclusă și în investițiile finanțate prin PNRR.

Ministerul Sănătății a derulat proiecte pentru reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale, inclusiv prin modernizarea infrastructurii, laboratoare de microbiologie și echipamente destinate prevenirii și controlului infecțiilor.

În paralel, prin componenta dedicată infrastructurii spitalicești noi au fost prevăzute investiții în spitale care să includă spații de izolare și facilități adaptate cerințelor moderne de prevenire și control al infecțiilor.

Apropo de asta, în ghidul oficial românesc privind controlul infecției TB, Ministerul Sănătății spune explicit că transmiterea nosocomială a tuberculozei trebuie prevenită în toate unitățile care oferă îngrijiri medicale și că riscul trebuie evaluat pentru fiecare unitate și fiecare departament.

Mai mult, documentul clasifică zonele spitalicești în funcție de riscul de expunere la aerosoli care conțin M. tuberculosis și precizează că riscul depinde și de măsurile de control deja implementate.

O Românie, mai multe probleme

Datele oficiale disponibile spun, așadar, două lucruri importante.

Pe de o parte, 68 de spitale funcționau, potrivit analizei Curții de Conturi, în imobile construite înainte de 1900, pe baza situației analizate pentru perioada 2014-2021.

Pe de altă parte, România nu are publicată în prezent o inventariere națională actualizată care să permită identificarea exactă, în 2026, a tuturor spitalelor care funcționează în clădiri de peste 100 de ani.

Iar aceasta este poate una dintre problemele cele mai relevante: pentru a afla cât de mare este cu adevărat vulnerabilitatea infrastructurii medicale, trebuie să știm nu doar câte spitale avem și câte paturi, ci și în ce clădiri sunt tratați pacienții, cât de vechi sunt acestea, cât de bine pot fi adaptate la cerințele actuale și ce lucrări sunt necesare pentru ca spațiul medical să nu devină, la rândul său, un factor de risc.

Iată câteva exemple verificabile:

• Spitalul Militar Central, București – clădire din 1831
• Spitalul Colentina – clădiri istorice din secolul XIX
• Institutul „Matei Balș” – corpuri istorice, inclusiv unul din 1880
• Spitalul „Cuza Vodă” Iași – pavilioanele II-VI construite între 1906-1912, deci unele se apropie de 120 de ani, dar nu intră încă în categoria 100+ la toate corpurile
• Spitalul Târgu Cărbunești – inaugurat în 1892
• Spitalul Clinic CF Timișoara – mai multe pavilioane construite la începutul anilor 1900

Cum spuneam mai sus, Sf. Spiridon Iași are în administrare clădiri din perioada 1756-1758, iar Institutul Regional de Oncologie Iași are o clădire din secolul al XIX-lea.

Spitale cu o vechime mai mare de o sută de ani din România

Spitale cu risc seismic I