ANALIZĂ: Ce prevede proiectul Codului silvic aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, intră marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

2902 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Ce prevede proiectul Codului silvic aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor

Codul silvic intră din nou în dezbateri, marţi, la comisiile Camerei Deputaţilor (Imagine: Mihaly Laszlo/Mediafax Foto)

Propunerea legislativă semnată de cei 125 de deputaţi şi senatori PSD a fost înregistrat la Senat în 3 iulie 2014, la câteva zile după ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, iniţiat de fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (în 24 iunie 2014).

O altă iniţiativă pentru modificarea Codului silvic, semnată de 30 de deputaţi PSD, era la momentul respectiv în dezbatere la Camera Deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice să fie "transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement". Iniţiativa a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 6 mai anul acesta.

Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la rândul ei, unele critici la vremea respectivă.

"Nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, din fondul forestier; permiterea construcţiilor la 50 metri faţă de liziera pădurii; reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de 2 milioane hectare până în 2035, la o suprafaţă de 1 milion hectare până în 2030", spuneau reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), după ce iniţiativa a fost adoptată de Senat în 17 septembrie.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri de la vremea aceea, Doina Pană (PSD), arăta în schimb că proiectul noului Cod silvic este unul foarte benefic, iar reprezentanţii AmCham "probabil că au citit nişte declaraţii ale unor personaje din spaţiul public, care nu sunt reale".

Pe 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL.

Proiectul prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achizţtionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe afirma că sunt aspecte contradictorii în conţinutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Deputatul PNL, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga a declarat că România avea nevoie de un cod silvic european în care să fie protejată pădurea şi să se dea drept de preempţiune agenţilor economici din industria de prelucrare a lemnului şi sprijin pentru proprietari. E a spus că premierul a fost de acod iniţial cu acest lucru, însă apoi s-a răzgândit. "Mă întreb oare ce la făcut să renunţe la acele principiipe care le-am agreat, Oare să fie interese de partid?", a afirmat retoric Lucia Varga.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că ”unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

”Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la cererea de reexaminare a şefului statului.

În cererea de reexaminare se mai menţionează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.

”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază şeful statului.

De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Preşedintele Iohannis apreciază că ”această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.

”Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, se menţionează în cererea de reexaminare.

Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general.

Preşedintele consideră că ”prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafeţe din fondul forestier naţional, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”.

Un alt articol, I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial, mai arată şeful statului.

”Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit sesizării preşedintelui, ”introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

”Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi al concurenţei, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorităţii de concurenţă”, mai apreciază şeful statului, în cererea de reexaminare.

În replică, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor Graţiela Gavrilescu (PLR) a lansat, pe 25 martie, un apel public către parlamentari să reexamineze de urgenţă proiectul Codului silvic.

"Noul Cod Silvic vine cu o serie de articole importante care au rolul să pună capăt monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului şi să determine intrarea în normalitate a suprafeţelor de păduri deţinute de micii proprietari din ţară", afirma ministrul.

De asemenea, referindu-se la decizia preşedintelui Klaus Iohannis de nepromulgare a Codului Silvic şi de solicitare a reexaminării acestuia de către Parlament, ministrul consideră că aceasta "nu face altceva decât să întârzie nejustificat punerea în aplicare a unei legislaţii corecte şi moderne, menită să apere micii proprietari de pădure, să combată tăierile ilegale şi să stimuleze extinderea fondului forestier naţional, în special în regiunile cu deficit mare de pădure".

Şi organizaţia neguvernamentală WWF România transmitea într-un comunicat că blocarea Codului Silvic "ameninţă pădurile şi comunităţile locale".

"Ultima versiune a Codului Silvic datează din 2008, în condiţiile în care în Uniunea Europeană şi la nivel global avem de a face cu noi reguli şi principii privind gestionarea durabilă a pădurilor, pe care legislaţia românească nu le include în totalitate. În plus, reglementările silvice trebuie să se adapteze noului context socio-economic- de exemplu, astăzi statul roman deţine mai puţin de jumătate din pădurile ţării. Ritmul degradării pădurilor este extrem de alert, în antiteză cu ritmul creşterii pădurilor (un ciclu de producţie este de aproximativ 110 ani), iar noul Cod Silvic aduce soluţii pentru multe dintre problemele semnalate din teren, din sectorul forestier şi include măsuri esenţiale pentru conservarea biodiversităţii", potrivit WWF România.

În plus, s-a speculat în spaţiul public că preşedintele ar fi trimis la reexaminare proiectul de Cod silvic pentru că acesta ar leza interesele companiei austriece de exploatare forestieră Holzindustrie Schweighofer, prin prevederile anti-monopol.

Numele companiei austriece a ajuns în ultimele zile în discursul autorităţilor, precum şi al ONG-urilor de mediu.

Organizaţia de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) susţinea, într-un comunicat de presă, că a dat publicităţii filmări care prezintă conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer România acceptând cu bună ştiinţă şi recompensând lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificaţie.

În replică, într-un comunicat postat pe site-ul companiei, Holzindustrie Schweighofer a anunţat că va iniţia o anchetă internă pentru a verifica procesul de achiziţionare a lemnului şi susţine că îndeplineşte toate cerinţele legale impuse de statul român.

Gavrilescu a anunţat, pe 7 mai, că Ministerul Mediului a declanşat un control la Holzindustrie Schweighofer privind legalitatea achiziţionării de către companie a materialului lemnos tăiat din păduri.

Peste 20 de ONG-uri de mediu din ţară au lansat, tot atunci, o petiţie intitulată "Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!".

Compania arăta, tot joi, că fabricile îi sunt verificate în mod regulat şi că apreciază "în mod special iniţiativa autorităţilor de a face supra-controale în acest moment", sperând că acestea vor combate "acuzele nedrepte" făcute de mai multe organizaţii neguvernamentale la adresa companiei.

Consiliul Concurenţei a fost sesizat, vineri, în legătură cu o posibilă poziţie de monopol pe achiziţiile de masă lemnoasă a firmei Holzindustrie Schweighofer, plângerea fiind înaintată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Cătălin Baciu.

Sâmbătă au avut loc proteste la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară faţă de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul silvic.

Iohannis a anunţat, în aceeaşi zi, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestul împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.

Senatul a respins, în 27 aprilie, modificările solicitate de preşedintele Klaus Iohannis prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

Proiectul a ajuns din nou pe masa deputaţilor şi va fi dezbătut marţi de comisiile juridică, de mediu şi de agricultură.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici