ANALIZĂ: Reorganizarea spitalelor - reformă şi reduceri de costuri sau sursă de noi probleme în sistem

Reorganizarea sistemului sanitar prin comasări şi reprofilări de spitale este o măsură politico-financiară, care are ca obiective declarate în egală măsură reducerea costurilor şi binele contribuabililor, dar care nu este apreciată ca atare de oameni din sistem şi de autorităţile locale.

357 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Reorganizarea spitalelor - reformă şi reduceri de costuri sau sursă de noi probleme în sistem

ANALIZĂ: Reorganizarea spitalelor - reformă şi reduceri de costuri sau sursă de noi probleme în sistem (Imagine: Ana Poenariu/Mediafax Foto)

De câţiva ani, preşedintele Traian Băsescu critică periodic sistemul sanitar, insistând pe fraude, grupuri de interese, afacerile firmelor de medicamente şi chiar atacând corpul medical, pentru ca ulterior să-l premieze cu distincţii importante.

"Ministerul Sănătăţii trebuie să închidă 200 de spitale mici, fără dotare, în care omul nu are nicio şansă aproape. I se dă doar primul ajutor, oricum, acum şi este trimis la Bucureşti cu o salvare. Începe acest proces de închidere a spitalelor şi de transformare a lor, ca primă soluţie, în azile pentru bătrâni şi în creşe, în funcţie de nevoile sociale ale zonei", spunea preşedintele Traian Băsescu în urmă cu aproape o lună.

Insistenţele pentru reorganizarea sistemului sanitar au fost însă mai pregnante în 2010, şi ca urmare a angajamentelor asumate faţă de FMI. Preşedintele insista chiar că unele spitale nu depăşesc rangul de capabilităţi de tratament şi intervenţie al unui dispensar.

Problema restructurării spitalelor şi reducerii numărului de paturi i-a preocupat deopotrivă pe şeful statului şi pe premier.

"Guvernul va reduce numărul de paturi în spitale cu 9.200 şi nu va reînnoi autorizaţiile pentru cel puţin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, până la finele anului", potrivit scrisorii de intenţie convenite de Guvern cu FMI în mai 2010. Acelaşi document prevede introducerea unor taxe aferente serviciilor care să fie plătite de pacienţi, reducerea drastică a exceptărilor de la plata acestor taxe comparativ cu planul iniţial, introducerea unui număr de medicamente generice cât mai mare pe listele de compensate şi gratuite şi mai ales în programele naţionale.

După ce Executivul a anunţat reorganizarea spitalelor şi reducerea numărului de paturi, ministrul Sănătăţii a cerut, cum era firesc, evaluarea tuturor spitalelor, astfel încât să aibă o imagine de ansamblu asupra eficienţei unităţilor sanitare din toate regiunile ţării. Ministrul Sănătăţii nu a vorbit însă niciodată despre rezultatul acestei evaluări. În schimb, aproape de sfârşitul lui 2010, a anunţat primele comasări de spitale, dorind parcă să tatoneze reacţiile celor afectaţi.

Vezi harta reorganizării sistemului spitalicesc

Astfel, prin hotărâri de guvern aprobate în 2010 au fost desfiinţate din punct de vedere juridic zece unităţi sanitare - cinci în Dâmboviţa, două în Oradea, două în Bucureşti şi una în Argeş. Primul pas a fost astfel făcut.

A urmat apoi, în prima zi a lunii februarie 2011, anunţul privind intenţia de comasare a 111 spitale şi de reprofilare în cămine pentru persoane vârstnice sau în centre de permanenţă pentru alte 71 de unităţi. În total, 182 de unităţi sanitare care îşi vor pierde personalitatea juridică.

Conform ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, măsurile de comasare şi reprofilare a celor 182 de spitale vor duce la desfiinţarea a 560 de funcţii administrative de conducere, printre care şi cea de director de îngrijiri medicale, ceea ce va duce la economii de peste 20 de milioane de lei. El a explicat că din cele 560 de poziţii de conducere desfiinţate, 330 provin din comasarea spitalelor, iar 230 de la unităţile reprofilate. De asemenea, din circuitul medical vor fi reduse 4.808 paturi.

Statistica prezentată de Cseke Attila a arătat că, în prezent, în sistemul sanitar sunt 223.600 de angajaţi , iar 25.900 fac parte din sectorul administrativ. El a mai precizat că CNAS alocă spitalelor 71 de miliarde lei, iar cele 71 de spitale reprofilate consumă 200 de milioane de lei.

Ceea ce a şocat, atât în decembrie anul trecut, cât şi în 1 februarie 2011, când a fost prezentată lista completă a comasărilor şi reprofilărilor, a fost faptul că nu despre spitale mici era vorba - aşa cum spuneau iniţial preşedintele, premierul şi alţi responsabili din sistemul sanitar - ci erau vizate unităţi sanitare recunoscute în lume ca instituţii medicale de elită, comparabile cu spitale similare din UE.

Un exemplu ar fi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş, centru de excelenţă în chirurgia pe cord şi îngrijirea bolnavilor cu suferinţe cardiace grave, care ar trebui să devină secţie exterioară a Spitalului Clinic de Urgenţă din Târgu Mureş. Recţiile vehemente ale celor de la Institutul Inimii din Târgu Mureş nu au impresionat autorităţile. Tăvălugul comasărilor a continuat.

Nici Iaşiul, centru medical de referinţă pentru zona Moldovei, nu a ieşit din vizorul autorităţilor. Astfel, Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan" din Iaşi ar urma să fie comasat cu Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi.

La fel de surprinzătoare sunt comasările din Capitală. Potrivit proiectului propus de Ministerul Sănătăţii, în Bucureşti ar urma ca Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională "Dorin Hociotă" să fie comasat cu Spitalul Universitar de Urgenţă. Cele două spitale nu au nimic în comun şi, mai mult, sunt situate la distanţă mare unul de celălalt. Nimeni din cele două unităţi sanitare şi nici chiar din afara acestora nu a putut explica această "alianţă", care ar duce la desfiinţarea unei unităţi de referinţă în ORL. De aici şi protestul spontan al angajaţilor Institutului ORL "Dorin Hociotă". Ei spun că banii pe care îi are institutul vor fi daţi pentru acoperirea găurilor negre ale SUUB. Mai mult, ei cred că, în timp, vor fi mutaţi la Spitalul Universitar, iar terenul din centrul Capitalei va fi valorificat în alte scopuri.

Alte comasări surprinzătoare sunt şi:

  • Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" cu Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon";

  • Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" cu Institutul Clinic "Fundeni";

  • Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş".

Şi, din nou, argumentul adus de minister a fost că aceste comasări sunt în sprijinul bolnavilor. În realitate, însă, aceste comasări vor aduce economii la bugetul de stat, fiind desfiinţate funcţiile administrative ale institutelor ce vor fi comasate.

Mai mult, în afara problemelor economice, prin această nouă mişcare ar putea fi rezolvată, cred unii manageri de spitale, şi problema acută a lipsei de personal, prin transferarea interspitalicescă a acestora. Posturile vor rămâne blocate sau chiar ar putea fi reduse, pentru că ar putea apărea prea multe prin comasare.

În 2010, Ministerul Sănătăţii a sperat că va reduce cheltuielile din sistem prin descentralizarea unităţilor sanitare. Aşa că s-a grăbit să transfere către autorităţile locale 370 de spitale, din cele 435 existente, unele cu datorii foarte mari. Ulterior, şi-a dat seama că nu a reuşit să facă mari economii, pentru că unităţile sanitare predate cheltuiau puţin comparativ cu spitalele de urgenţă şi cu institutele păstrate în subordine.

A urmat "planul B" - comasarea spitalelor, deşi cele mai multe erau deja predate autorităţilor locale, iar Ministerul Sănătăţii, teoretic, nu ar mai fi avut dreptul să decidă în cazul modului de administrare a lor.

O dovadă a faptul că Ministerul Sănătăţii nu mai putea să decidă în cazul spitalelor predate sunt şi reacţiile autorităţilor locale din mai multe judeţe, care şi-au exprimat opoziţia faţă de propunerea MS.

Cele cinci spitale din judeţul Harghita sunt singurele unităţi sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare, şapte judeţe nu au unităţi propuse pentru comasare, iar în alte trei nu vor fi unităţi reprofilate.

Astfel, judeţele în care spitalele nu vor fi comasate sunt Bistriţa-Năsăud, Buzău, Caraş-Severin, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ şi Tulcea, iar Brăila, Covasna, Harghita şi Satu Mare nu au spitale propuse spre a fi reprofilate.

Încercarea de a crea o reţea de cămine pentru vârstnici, care să fie finanţate integral de la bugetul de stat, ar fi o iniţiativă bună, care ar justifica, într-o oarecare măsură, transformarea spitalelor neeficiente.

Măsura ar fi justificată de faptul că ar tripla numărul căminelor pentru bătrâni, în prezent fiind 25 de astfel de unităţi în care primesc îngrijiri peste 1.500 de oameni, alţi aproape 3.000 fiind pe listele de aşteptare. Reprofilarea spitalelor în cămine de bătrâni ar crea locuri pentru aproape 5.000 de vârstnici.

Unele autorităţi locale care gestionează spitale ce ar urma să devină cămine pentru bătrâni sunt împotriva ideii, susţinând că în unităţile sanitare vizate s-au făcut deja investiţii importante pentru menţinerea statului juridic al acestora.

Având în vedere amploarea reacţiilor la nici o zi de la anunţarea proiectului, pare că ceea ce autorităţile centrale propun având în centru grija pentru bolnav nu este văzut decât ca o "mezalianţă" care va crea haos, panică şi nemulţumiri, într-un sistem deja vlăguit de neajunsuri financiare şi lipsă de personal.

(Material de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici