Cât de prietenoase sunt companiile din România cu familia? Se pregătește primul standard național și un clasament al angajatorilor „Family Friendly”
În acest context, mediul de afaceri și autoritățile se reunesc pe 26 octombrie, la Palatul Parlamentului, pentru a discuta soluții la declinul demografic și dezvoltarea unui standard național „Family Friendly”, care ar putea sta la baza unui sistem de certificare și a unui clasament al companiilor în funcție de sprijinul acordat familiilor.
Pentru un angajat, un salariu bun nu este întotdeauna suficient pentru a face un loc de muncă atractiv. Posibilitatea de a-și adapta programul atunci când copilul se îmbolnăvește, accesul la servicii de creșă sau after-school, zilele libere pentru situații familiale neprevăzute și sprijinul la revenirea din concediul parental pot conta la fel de mult în decizia de a rămâne într-o companie. Aceste măsuri, considerate uneori beneficii suplimentare, ar putea deveni criterii după care angajatorii din România să fie evaluați. Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a inițiat un demers pentru dezvoltarea unui standard național destinat companiilor „Family Friendly”, care să recunoască angajatorii ce adoptă măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor. Printre companiile care s-au alăturat inițiativei se numără BCR România, Merck România, Edenred România, AHK România și BNI România. Austrotherm România, Google România și Mega Image se alătură, de asemenea, demersului. Inițiativa vine într-un moment în care declinul demografic a devenit o provocare pentru piața muncii, recrutare și competitivitatea economiei.
România pierde copii, iar efectele se văd și pe piața muncii
În 2025, România a înregistrat aproximativ 145.700 de nou-născuți, cel mai mic număr din 1930 până în prezent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Cifra a fost cu peste 11.500 mai mică decât în 2024. Scăderea nu se reflectă doar în numărul nașterilor dintr-un singur an. La 1 ianuarie 2026, România avea aproximativ 3,67 milioane de persoane sub 18 ani cu domiciliul în țară, cu 886.800 mai puține decât în urmă cu două decenii. Minorii reprezentau 17% din populație, după domiciliu, potrivit INS. Evoluția este explicată atât prin reducerea natalității, cât și prin migrația internațională. Pentru economie, schimbările demografice ridică probleme care depășesc sistemul de pensii sau finanțarea serviciilor publice. Dimensiunea generațiilor care vor intra pe piața muncii, capacitatea companiilor de a atrage și păstra angajați și condițiile în care familiile își pot organiza viața profesională devin teme legate între ele.
„România are nevoie de o conversație matură despre demografie, iar această conversație trebuie să includă și mediul de afaceri. Companiile sunt cele care văd zi de zi cum se schimbă forța de muncă, ce dificultăți întâmpină părinții, de ce tinerii aleg să plece și ce îi poate determina să rămână. Vrem să pornim de la ceea ce funcționează deja în companii și să construim împreună un model prin care familia, munca și competitivitatea economică să fie privite ca părți ale aceleiași ecuații”, a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Ce beneficii oferă deja companiile
În companiile implicate în acest demers există deja măsuri prin care angajatorii încearcă să răspundă nevoilor angajaților cu familii. Acestea includ sprijin financiar după nașterea unui copil, susținerea tratamentelor de fertilizare in vitro, beneficii pentru părinții adoptivi, programe flexibile de lucru, servicii medicale care acoperă și membrii familiei, zile libere suplimentare pentru momente importante din viața copiilor și programe care facilitează revenirea la serviciu după concediul parental. Miza următoarei etape este trecerea de la inițiative individuale la un sistem de criterii clare, prin care angajatorii să poată demonstra ce măsuri aplică și cât de accesibile sunt acestea pentru salariați.
Sergiu Manea, CEO BCR România, a evidențiat legătura dintre evoluțiile demografice și perspectivele economice ale țării.
„Demografia nu este doar o problemă socială, ci una care influențează direct viitorul economiei și al pieței muncii. Avem nevoie de investiții pe termen lung în copii, educație, sănătate și familie, dar și de condiții care să-i determine pe tineri să rămână în România sau să se întoarcă. În același timp, trebuie să valorificăm experiența generațiilor mature și să încurajăm colaborarea dintre generații”, a declarat Sergiu Manea, CEO BCR România.
Pentru Oussama Jabri, managing director Merck România, sprijinirea familiilor nu ar trebui să se limiteze la beneficii financiare, ci să răspundă obstacolelor concrete cu care se confruntă angajații care își doresc copii.
„O companie care își dorește să fie cu adevărat prietenoasă cu familiile trebuie să privească dincolo de sprijinul financiar. Contează accesul la servicii medicale, posibilitatea de a echilibra responsabilitățile profesionale cu cele familiale și existența unor politici care să-i ajute pe angajați să-și împlinească planurile personale. Trebuie să analizăm și cum poate fi încurajată, inclusiv prin mecanisme fiscale, susținerea oferită de angajatori familiilor”, a declarat Oussama Jabri, managing director Merck România.
Începând cu anul 2025, Merck a implementat o politică prin care angajații care au grijă de un membru apropiat al familiei aflat într-o stare gravă sau terminală de boală pot beneficia de până la zece zile de concediu plătit. Măsura le permite angajaților să își îngrijească rudele fără a suporta integral consecințele financiare ale absenței de la serviciu.
La rândul său, Görkem Oran, directorul general Edenred România, a adus în discuție rolul beneficiilor extrasalariale în susținerea angajaților și a familiilor acestora, dar și posibilitatea ca aceste instrumente să genereze efecte economice mai largi.
„Beneficiile extrasalariale contează atunci când răspund unor nevoi reale și le oferă angajaților mai multă flexibilitate în gestionarea cheltuielilor. Pentru familii, sprijinul poate însemna acces la resurse pentru educația copiilor, alimentație, sănătate sau alte nevoi importante. Un cadru care încurajează companiile să investească în astfel de beneficii poate aduce valoare atât angajaților, cât și economiei”, a declarat Görkem Oran, directorul general Edenred România.
Cum ar putea funcționa standardul „Family Friendly”
Un standard național ar putea oferi un cadru comun de evaluare a politicilor prin care companiile își sprijină angajații și familiile acestora. Printre variantele discutate se numără certificarea companiilor în funcție de nivelul și consistența măsurilor aplicate, realizarea unui clasament național al angajatorilor „Family Friendly”. Concret, un angajator ar putea fi evaluat în funcție de posibilitatea de adaptare a programului de lucru, accesul la servicii de creșă sau after-school, zilele libere acordate pentru situații familiale importante și sprijinul la revenirea din concediul parental. Alte criterii ar putea viza asigurările medicale pentru membrii familiei, consilierea, susținerea tratamentelor de fertilitate sau politicile care împiedică dezavantajarea profesională a părinților. Criteriile ar trebui să țină cont și de dimensiunea organizației și de specificul activității. O companie mare poate avea resurse pentru servicii dedicate familiilor, în timp ce o întreprindere mică poate începe printr-un program mai flexibil și reguli mai clare pentru situațiile neprevăzute. Pentru ca evaluarea să fie relevantă, criteriile ar trebui să fie verificabile și să urmărească nu doar existența beneficiilor, ci și accesul efectiv al angajaților la acestea.
Un posibil reper este sistemul german „audit berufundfamilie”, care ajută organizațiile să evalueze măsurile existente, să stabilească obiective concrete și să integreze sprijinul pentru familie în politicile de personal. Certificarea presupune evaluare și angajamente de dezvoltare, nu doar declararea unor beneficii.
Ce nu pot rezolva companiile singure
Politicile angajatorilor pot contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea de familie, însă nu pot înlocui responsabilitatea statului. Accesul insuficient la creșe, costurile educației, serviciile medicale și lipsa serviciilor de îngrijire pot influența decizia de a avea copii, indiferent de beneficiile oferite la locul de muncă. De aceea, discuția despre un standard „Family Friendly” privește atât beneficiile extrasalariale, cât și colaborarea dintre mediul privat și autorități. Întrebarea este cum pot fi construite condiții care să le permită oamenilor să își organizeze viața de familie, să își continue cariera și să găsească motive să rămână în România sau să se întoarcă. Următoarea etapă a discuțiilor va avea loc pe 26 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „Family-Friendly Companies- Investment in Families Is an Investment in the Economy”, organizată de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Pe agendă se află identificarea unor măsuri pentru susținerea familiilor, analiza unor mecanisme de stimulare fiscală și dezvoltarea unui sistem național de certificare a companiilor „Family Friendly”. Sunt avute în vedere, de asemenea, un clasament național al companiilor și un manifest al celor care aderă la aceste principii.