Cinci universităţi din România cer un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020

Cinci universităţi de top care fac parte din consorţiul ”Universitaria” au semnat, la Timişoara, o rezoluţie prin care cer, printre altele, un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020, dar şi finanţare pe criterii de performanţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

672 afişări
Imaginea articolului Cinci universităţi din România cer un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020

Cinci universităţi din România cer un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020 (Imagine: Publimedia/Shutterstock)

Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea de Vest din Timişoara, cinci universităţi de top din România - Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Vest din Timişoara - au semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara, o rezoluţie, în cadrul unui moment festiv.

După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai educaţiei au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru progresul societăţii. Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări top-down, Consorţiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea învăţământului superior din România. Considerăm imperativă ideea unui nou pact pentru educaţie (pentru perioada 2015-2020) care să reia şi să extindă liniile de acţiune enunţate în pactul precedent care a fost semnat în 2008”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, producţia ştiinţifică a celor cinci universităţi semnatare ale rezoluţiei reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.

Universităţile membre ale Consorţiului pregătesc peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.

Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare, Consorţiul Universitaria reprezintă 26% din totalul studenţilor cuprinşi în programele de licenţă, 34% din totalul studenţilor din programele de master, 30% din totalul studenţilor din programele de studii doctorale.

”Analiza unor documente relevă o serie de probleme structurale şi funcţionale ale învăţământului superior şi cercetării: subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă; absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate a instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii şi absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior; inexistenţa unor opţiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi ştiinţelor naturii; ratele mari de abandon atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar; declinul constant al numărului de studenţi atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare; nivelul scăzut de internaţionalizare a învăţământului superior în ansamblu şi a majorităţii covârşitoare a programelor de studii, ceea ce reflectă constrângerile legislative, slaba recunoaştere internaţională a mediului academic românesc şi precaritatea potenţialului financiar”, se arată în comunicat.

De asemenea, printre problemele cu care se confruntă mediul universitar mai sunt enumerate: inadecvarea conţinuturilor unor programe de studii la cerinţele pieţei muncii; pierderea unui potenţial uman valoros din cauza absenţei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale; scăderea credibilităţii instituţiilor de învăţământ superior din cauza abordării superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupţie academică, incompatibilităţi etc. şi diminuarea relevanţei diplomelor universitare; rigiditatea şi anchilozarea învăţământului superior românesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic şi pseudoautonomie; absenţa predictibilităţii şi continuităţii în dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării din cauza incoerenţei legislative şi a frecventelor măsuri administrative fără justificări temeinice.

”Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică pot avea un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi competiţiei efective a ideilor. In acest sens, considerăm că se impun cu necesitate următoarele linii directoare: Alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale”, mai arată sursa citată.

Semnatarii rezoluţiei mai cer restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale cu criterii de performanţă academică; adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior; iniţierea şi consolidarea programului „Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.

De asemenea, printre solicitări se mai numără reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum şi adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifice din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici