Codul Muncii, constituţional. CC a respins sesizarea parlamentarilor PNL şi PSD

Curtea Constituţională (CC) a respins sesizarea privind neconstituţionalitatea Codului Muncii, asumat în Parlament de către Guvern, prin care 112 parlamentari PNL şi PSD au criticat, în primul rând, procedura de vot, întrucât au fost prezenţi doar 216 din cei 470 de membri ai Camerelor.

51 afişări
Imaginea articolului Codul Muncii, constituţional. CC a respins sesizarea parlamentarilor PNL şi PSD

Codul Muncii, constituţional. CC a respins sesizarea parlamentarilor PNL şi PSD (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)

Curtea Constituţională (CC) a dezbătut, miercuri, sesizareaprivind neconstituţionalitatea Codului Muncii, asumat în Parlamentde către Guvern.

Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor judecătorilorCurţii Constituţionale.

Din cei 9 judecători, Iulia Motoc a lipsit de la dezbatere.

Cei 112 parlamentari PNL şi PSD au criticat, în primul rând,procedura de vot, întrucât au fost prezenţi doar 216 din cei 470 demembri ai Camerelor.

Parlamentarii care reclamă asumarea Codului Muncii de cătreExecutiv afirmă, în sesizarea înaintată CC, că "actualaguvernare a uzitat, până la epuizare, de dispoziţiile articolului114 din Constituţia României, transformând practic proceduraangajării răspunderii din excepţie în regulă".

"Astfel, statistic analizând, rezultă că în perioada 2000 - 2004Guvernul Năstase şi-a angajat răspunderea de trei ori în faţaParlamentului, iar în perioada 2004 - 2008 guvernarea PNL-PDL şi-aangajat răspunderea de patru ori. Guvernul Boc, în perioada 2008 -2011, şi-a angajat răspunderea de zece ori, Legea pentrumodificarea şi completarea Legii 53/2003 privind Codul munciireprezentând cea de a unsprezecea asumare de răspundere în faţaParlamentului", notează parlamentarii în sesizare, obţinută deagenţia MEDIAFAX.

Contestatarii au susţinut că unul dintre motiveleinvocate cu privire la necesitatea modificării şi completării Legii53/2003-Codul muncii l-a constituit armonizarea prevederilorCodului muncii cu Directivele Europene.

"Din parcurgerea modificărilor şi completărilor aduse Legii53/2003, rezultă că Directivele Europene în raport de care au fostarmonizate dispoziţiile Codului muncii sunt: Directiva 98/59/CE aConsiliului privind apropierea legislaţiilor statelor membre cuprivire la concedierile colective, Directiva 1999/70/CE aConsiliului privind acordul-cadru cu privire la munca pe duratădeterminată, Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte aleorganizării timpului de lucru şi Directiva 2008/104/CE privindmunca prin agent de muncă temporară. Cu privire la acest aspect, denotat este faptul că, exceptând Directiva 2008/104/CE privind muncaprin agent de muncă temporară, toate celelalte Directive au începutsă îşi producă efectele înainte de anul 2003 (anul intrării învigoare a Legii 53/2003-Codul muncii), parte din dispoziţiileobligatorii ale acestora fiind incluse în Codul muncii încă de lamomentul apariţiei acestuia (2003)", arată documentul citat.

În ceea ce priveşte Directiva 2008/104/CE privind munca prinagent de muncă temporară, parlamentarii spun că - în conformitatecu dispoziţiile articolului 4, alineatul (2), statele membre UE,după consultarea partenerilor sociali, în conformitate culegislaţia naţională, cu practicile şi convenţiile colective,trebuie să revizuiască orice restricţie sau interdicţie privindutilizarea muncii temporare, pentru a verifica dacă acestea suntjustificate de motivele cuprinse în Directivă, până la data de 5decembrie 2011.

Având în vedere că nu erau stabilite, în mod imperativ,termenele de implementare sau corelare în legislaţia internă,parlamentarii care au reclamat Codul Muncii la CC apreciază că nueste justificată de niciun fel urgenţa modificării şi completăriiLegii 53/2003, astfel încât să legitimeze, din punct de vedereconstituţional, asumarea răspunderii Guvernului în faţaParlamentului pentru acest act normativ.

Mai mult, parlamentarii opoziţiei au susţinut că, prinexercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectareacadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcatcompetenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.

"Ca si principiul supremaţiei Constituţiei, principiullegalităţii reprezintă un principiu esenţial al statului de drept,preeminenţa legii asigurând ordinea de drept într-un statdemocratic", au mai spus ei în sesizarea către CC.

Totodată, în actul citat se consemnează faptul că actul normativa fost elaborat şi adoptat cu încălcarea rolului consultativ alConsiliului Economic şi Social, deoarece în expunerea de motive aLegii pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 - CodulMuncii nu este realizată nicio menţiune cu privire la avizulCES.

"Este unanim recunoscut faptul că, deşi avizul este consultativîn conţinutul său, solicitarea avizului şi existenţa lui suntobligatorii. Or, în cazul de faţă, Guvernul nu a obţinut avizul, cidoar un răspuns formal prin care se învedera că, la termenulsolicitat, Consiliul Economic şi Social nu s-a putut întruni legal.În sensul celor învederate s-a pronunţat şi literatura despecialitate: «Deşi avizul CES este consultativ, legea prevede căavizul va însoţi proiectul actului normativ până la adoptare, ceeace oferă suficiente garanţii ca propunerile pertinente ale acestuiorganism să fie luate în cele din urmă în considerare»", mainotează actul citat.

Conform articolului 141 din Constituţie, "Consiliul Economic şiSocial este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului îndomeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică deînfiinţare, organizare şi funcţionare".

Astfel, arată semnatarii sesizării, s-a încălcat articolul 1,alieantul 5, din legea fundamentală, care prevede că, în România,respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor esteobligatorie.

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitateintrinsecă a Codului Muncii, semnatarii arată că, prin ansamblul demăsuri impuse prin actul normativ dedus justiţiei constituţionalece determină diminuarea protecţiei asigurate salariaţilor, statulromân se dezice de răspunderea ce îi revine în calitatea sa de statsocial privind asigurarea unui anumit nivel de protecţie alcetăţenilor persoane încadrate în muncă, în raport de angajatoriiacestora, care deţin o poziţie privilegiată, dominantă din punct devedere economic.

Prin modificările Legii 53/2003-Codul muncii se glisează de laexercitarea rolului constituţional al statului în materiaraporturilor de muncă (rol ce vizează caracterul social, protecţiasocială, dreptul la muncă, asigurarea unui nivel de trai decent)spre neexercitarea acestui rol.

În acest sens, arată parlamentarii, se impun a fi învederateurmătoarele norme instituite prin actul normativ încălcat: seinstituie forma scrisă a contractului individual de muncă ca ocondiţie ad validitatem cerută la încheierea unui raport de muncă(art. 16 alin. 1 din Codul muncii astfel cum a fost modificat deLegea supusă analizei constituţionale) - este de natură să limitezeposibilitatea salariaţilor de a proba existenţa raportului demuncă, cu consecinţa limitării posibilităţii acestora de abeneficia de regimul de protecţie instituit de legislaţia muncii(de exemplu: în lipsa formei scrise a contractului individual demuncă salariatul este lipsit de posibilitatea de a solicitainstanţei de judecată să constate existenţa unui raport de muncă şisă îi acorde posibilitatea de a beneficia de protecţie împotrivadenunţării unilaterale a acestui contract in afara cazurilorreglementate de legislaţia muncii, de un număr minim obligatoriu dezile de concediu de odihna, de un salariu ce nu poate fi mai redusdecât salariul minim pe economie).

Totodată, arată ei, se majorează durata maximă a perioadei deprobă, la sfârşitul sau pe parcursul căreia angajatorul areposibilitatea de a dispune încetarea contractului individual demuncă printr-o notificare scrisă, fără motivare (art. 31 alin. 1din Codul muncii astfel cum a fost modificat de Legea pentrumodificarea şi completarea Codului muncii).

"Se acordă angajatorului dreptul de a stabili singur în moddiscreţionar norma de muncă pentru salariaţi, fiind eliminatăcerinţa existenţei acordului sindicatului ori a reprezentanţilorsalariaţilor (art. 129 din Codul muncii în forma sa modificată delegea supusă analizei). Practic, angajatorul are posibilitatea de arealiza o exploatare abuzivă a forţei de muncă, în scopulmaximizării profitului, fără vreo condiţionare privitoare laprotecţia socială a muncii", mai spun semnatarii sesizării.

Parlamentarii indică faptul că se acordă angajatoruluiposibilitatea de a respinge cererea salariaţilor de acordare a unorconcedii fără plată pentru formare profesională fără a mai finecesar acordul sindicatului ori al reprezentanţilor salariaţilor(art. 152 alin. 2 din Codul muncii astfel cum a fost modificat prinlegea supusă analizei constituţionale), precum şi că se permiteangajatorului să dispună reducerea programului de lucru cureducerea corespunzătoare a salariului, fără a fi necesar acordulorganizaţiei sindicale ori al reprezentanţilor salariaţilor, cidoar consultarea pur formală a acestora (art. 52 alin. 1 lit. d dinCodul muncii în forma sa modificată de legea analizată).

Potrivit actului citat, în expunerea de motive se susţine căactul normativ îşi propune "în principal flexibilizarea relaţiilorde muncă, dinamizarea pieţei muncii şi armonizarea prevederilorCodului muncii cu Directivele Europene" şi că el "vizează săinstituie relaţii de muncă mai flexibile, care să asigure creareacondiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, concomitent cuasigurarea nivelului de protecţie al salariaţilor".

În sesizarea transmisă CC, parlamentarii spun că, în pofida unorprevederi cerute de către reprezentanţi ai mediului de afaceri,"este îndoielnic dacă aparenta şi scontata flexibilizare şidinamizare a pieţei muncii nu va fi urmată, în realitate, şi de oinstabilitate, atât pe piaţa muncii cât, mai ales, înăuntrulsocietăţilor comerciale, al instituţiilor, precum şi de o atitudinede descurajare şi de panică pentru salariaţi, cu efecte negativeasupra randamentului şi productivităţii".

"În aceste condiţii, obligaţia statului de a adopta o serie demăsuri de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor săicondiţiile necesare pentru un nivel de trai decent nu poate ficonsiderată ca fiind îndeplinită. Admitem faptul ca acest principiunu exclude de plano posibilitatea statului de a opera schimbărilegislative, însă valabilitatea acestui demers este condiţionată demenţinerea unei balanţe rezonabile între încrederea cetăţenilor încadrul normativ existent şi interesele pentru a căror satisfacereoperează modificarea acestuia", spun politicienii, care conchid căprevederile Legii de modificare a Codului muncii apar ca fiindneconstituţionale prin încălcarea dispoziţiilor articolului 1 alin.(3) din Constituţie.

Potrivit articolului citat, România este stat de drept,democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şilibertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane,dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, înspiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilorRevoluţiei din decembrie 1989 şi sunt garantate.

Totodată, semnatarii susţin că sunt încălcate articoleleconstituţionale referitoare la muncă şi protecţia socială a muncii(art. 41), nivelul de trai (art. 47), dar şi cel privind creareacondiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii (art. 135alin. 2, lit. f).

Pe de altă parte, textele modificate din Codul Muncii "sunt denatură să aducă grave atingeri principiului egalităţii în drepturia cetăţenilor, semnatarii indicând o serie de posibile încălcăriconstituţionale.

"Art. 72 alin. (5) din Legea pentru modificarea şi completareaLegii 53/2003 - Codul Muncii: «Prevederile art. 68-712 nu se aplicăsalariaţilor din instituţiile publice şi autorităţile publice».Art. 95 alin. (2) din Codul muncii astfel cum a fost modificat:«Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nupoate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatulutilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cucea a salariatului temporar». Art. 229 din Codul muncii astfel cuma fost modificat prin legea supusă analizei: «Pe toată durataexercitării mandatului reprezentanţii salariaţilor nu pot ficoncediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului,pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin deîndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi»", searată în actul citat.

Articolul 16, alin. (1), din Constituţie prevede: "Cetăţeniisunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fărăprivilegii şi fără discriminări".

Dispoziţiile art. 72 alin. (5) din Codul muncii, aşa cum a fostmodificat, elimină obligaţia angajatorului de a respecta în cazulsalariaţilor din instituţiile publice şi autorităţile publiceprocedura specială stabilită de "Capitolul V - Încetareacontractului individual de muncă", "Secţiunea a 5-a - Concediereacolectivă. Informarea, consultarea salariaţilor si proceduraconcedierilor colective", mai arată sursa citată.

"Or această procedură este de natură să asigure protecţiasalariaţilor concediaţi colectiv obligând angajatorul să identificemăsuri alternative concedierii, să se consulte şi să informezesindicatele/reprezentanţii salariaţilor, dar şi autorităţile despecialitate (inspectoratul teritorial de muncă şi agenţia pentruocuparea şi formarea profesională), să respecte o serie de termenece împiedică o aplicare intempestivă a măsurii concedieriicolective, pe cale de consecinţă, inaplicabilitatea acesteiproceduri în cazul salariaţilor din instituţiile publice şiautorităţile publice este de natură să afecteze regimul deprotecţie specific dreptului muncii, dar şi să creeze odiscriminare intre salariaţi pe criteriul «capitalului» utilizat decătre angajator (privat versus public)", argumentează autoriisesizării.

Sesizarea consemnează faptul că se restrâng măsurile deprotecţie împotriva concedierilor a reprezentanţilor salariaţilor/liderilor sindicali, în sensul că sunt eliminate interdicţiile deconcediere a acestora pentru motive ce nu ţin de persoanasalariatului şi pentru necorespundere profesională (art. 223 siart. 229 din Codul muncii astfel cum au fost modificate).

Dacă liderilor sindicali (conform dispoziţiilor art. 10 alin. 1din Codul Muncii) în timpul mandatului şi în termen de doi ani dela încetarea mandatului nu li se poate modifica sau desfacecontractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor, pecare legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cuacordul scris al organului colectiv de conducere ales alorganizaţiei sindicale, reprezentanţii salariaţilor, pe durataexercitării mandatului acestora, pot fi concediaţi, indiferent demotive, cu excepţia motivelor care ţin de îndeplinirea mandatuluipe care l-au primit de la salariaţi.

Sesizarea mai notează că, impunându-se prin art. II din Legeapentru modificarea şi completarea Legii 53/2003-Codul muncii catermen maxim de încheiere a contractelor colective de muncă 31decembrie 2011 (pentru contractele ce vor fi încheiate începând cudata intrării în vigoare a acestei legi şi până la 31 decembrie2011), se limitează dreptul la negocieri colective.

Parlamentarii opoziţiei afirmă că, în virtutea prevederilor art.20 alin. (1) din Legea fundamentală, "dispoziţiile constituţionaleprivind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie interpretateşi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a DrepturilorOmului, cu pactele şi celelalte tratate la care România esteparte".

Concret, arată parlamentarii, prevederile Legii pentrumodificarea şi completarea Legii 53/2003-Codul Muncii contravin:dispoziţiilor art. 7, 22, 23 pct. 1 şi 25 pct. 1 din DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului.

"Art. 7: Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii audreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări carear viola prezenta declaraţie şi împotriva oricăror provocări la oasemenea discriminare; Art. 22: Orice persoană, în calitatea sa demembru al societăţii, are dreptul la securitate socială; ea esteîndreptăţită ca prin efortul naţional şi colaborareainternaţională, ţinându-se seama de organizarea şi resurselefiecărei ţări, obţină realizarea drepturilor economice, sociale şiculturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltarea personalităţii sale; Art. 23 pct. 1: Orice persoană are dreptulla muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabileşi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotrivaşomajului; Art. 25 pct. 1: Orice om are dreptul la un nivel de traicare să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale,cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală,precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurareîn caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau încelelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urmaunor împrejurări independente de voinţa sa", mai notează ei.

În susţinerea criticii privind modul în care şi-a asumatrăspunderea Guvernul pe Codul Muncii, parlamentarii indicăarticolul 36 din Regulamentul şedintelor comune ale CamereiDeputatilor şi Senatului, care stabileşte în mod imperativmodalitatea de efectuare a votului prin bile.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici