Comisia de Etică: Reducerea detenţiei pentru o lucrare ştiinţifică trebuie eliminată din lege

Prevederea privind reducerea cu 30 de zile a perioadei de detenţie în cazul deţinuţilor care scriu lucrări ştiinţifice în penitenciar trebuie eliminată din lege pentru că decredibilizează ideea de cercetare ştiinţifică, au declarat, joi, membrii Comisiei de Etică de la Universitatea Bucureşti.

1105 afișări
Imaginea articolului Comisia de Etică: Reducerea detenţiei pentru o lucrare ştiinţifică trebuie eliminată din lege

Comisia de Etică: Reducerea detenţiei pentru o lucrare ştiinţifică trebuie eliminată din lege (Imagine: Adrian Stoicoviciu/Mediafax Foto)

Pentru fiecare lucrare cu caracter ştiinţific realizată în regim de detenţie persoana privată de libertate primeşte, în prezent, o reducere a pedepsei cu 30 de zile.

Preşedintele Comieiei de Etică, Marian Popescu, a spus, într-o conferinţă de presă, că au fost şi "cazuri de recorduri absolute", unul dintre acestea fiind cel al lui George Copos, care a primit pentru cinci lucrări, nevalidate ca fiind ştiinţifice toate, o reducere a pedepsei cu 150 de zile.

"Am observat că este imperfect cadrul legal existent. Imperfecţiunea majoră se referă la modul în care este stabilit caracterul ştiinţific al unei lucrări. Elementele de legislaţie privind executarea pedepsei prevăd două condiţii: deţinutul îşi găseşte un profesor universitar care îi dă o recomandare sau îi scrie directorului penitenciarului că un anumit deţinut face o lucrare ştiinţifică şi al doilea element este că lucrarea trebuie publicată la o editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Ar trebui să existe filtre mult mai precise prin care se stabileşte că o lucrare are un caracter ştiinţific", a arătat Popescu.

Preşedintele Comisiei de Etică a explicat că în universităţile româneşti, ca în toată lumea, se ştie ce înseamnă un parcurs ştiinţific şi este de domeniul improbabilului ca un deţinut să poată face o lucrare ştiinţifică în detenţie.

"Noi am propus câteva filtre. La analiza pe care am avut-o, Comisia de etică a ajuns la o concluzie mult mai simplă, şi anume că trebuie scoasă această prevedere privind faptul că poţi să ieşi cu 30 de zile mai devreme din detenţie pentru că ai publicat o lucrare ştiinţifică. Menţinerea ei nu face decât să vicieze în continuare relaţii consolidate, nu face decât să vulnerabilizeze, să decredibilizeze ideea de cercetare ştiinţifică", a spus Marian Popescu.

Profesorul Georgeta Ghebrea, membru al Comieiei de Etică, a spus, la rândul său, că, de fapt, nu se doreşte îmbunătăţirea cadrului actual, ci eliminarea lui, pentru că în realitate nu este vorba despre lucrări cu caracter ştiinţific, ci despre lucrări cu caracter pseudo-ştiinţific.

"Argumentele în favoarea eliminării acestei măsuri sunt următoarele: dificultatea, dacă nu imposibilitatea de a desfăşura o cercetare ştiinţifică în regim de detenţie şi consecinţa practică, că marea majoritate a acestor lucrări sunt pseudo-lucrări ştiinţifice, nu au o validare ştiinţifică corespunzătoare, efectele perverse produse de această măsură, şi anume generarea de corupţie, scrierea de către alţi oameni a acestor lucrări presupuse a fi scrise de către deţinuţi, plagiatul şi toate aceste demersuri duc la trecerea în derizoriu a ideii de cercetare ştiinţifică, lucru cu care noi nu putem să fim de acord", a explicat Georgeta Ghebrea.

În 15 iunie, Comisia de etică a Universităţii Bucureşti a cerut modificarea legislaţiei privind lucrările ştiinţifice scrise în penitenciar, considerând că prevederile actuale au o "imperfecţiune majoră", întrucât permit reducerea pedepsei, dar decizia privind caracterul ştiinţific este luată de nespecialişti.

Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărţile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar - "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI". Parfene a sesizat faptul că tema cărţii scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertaţie "Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)", susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.

Comisia de etică solicita atunci Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie.

Propunerea de eliminare din lege a prevederii care permite reducerea pedepsei pentru deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice va fi trimisă în Parlament.

Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, "în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă".

Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.

Lucrările ştiinţifice scrise de deţinuţi sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a chinchilelor.

În 2014, au fost tipărite lucrări ale deţinuţilor cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România şi Europa, Medierea conflictelor în relaţiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară, Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul).

Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Între deţinuţii cu notorietate care au scris în detenţie se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălăşescu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Jianu, Gigi Becali, Dinel Staicu sau Sorin Ovidiu Vîntu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici