Comisia Iordache începe astăzi dezbaterile pe OUG 90 şi 92, după adoptarea lor în Camera Deputaţilor

Ambele proiecte legislative au fost adoptate în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 14 noiembrie, primă cameră sesizată. După ce Comisia specială pentru Legile Justiţiei condusă de Florin Iordache va dezbate şi ulterior adopta rapoarte asupra iniţiativele pentru aprobarea OUG 90 şi OUG 92, proiectele vor primit votul Senatului, for decizional în acest caz.

Totodată, pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Comisiei speciale figurează şi reexaminarea proiectului pentru modificarea Legii 134/2019 privind Codul de procedură civilă, ca urmare a deciziei CCR, iniţiativă adoptată de Senat pe 12 noiembrie. Pe 4 iulie, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate depusă de ÎCCJ la proiectul care modifică Codul de procedură civilă.

Camera Deputaţilor a adoptat, în forma Guvernului, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Astfel, "Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror", prevede OUG 90.

De asemenea, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţiile de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a celor de execuţie de procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii. Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs printr-o procedură derulată în cel mult 5 zile calendaristice de la data declanşării acesteia de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 3 membri.

În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidaţi din partea structurii resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii şi efectuează procedura de selecţie a acestora pe baza dosarului de candidatură şi a unui interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului.

În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii: a) integritatea candidatului; b) evaluarea activităţii ca procuror.

Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul interviului. Evaluarea activităţii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit şi a aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat, precum şi a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.

În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie se realizează pe baza celor două criterii, precum şi a criteriului referitor la competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenta la stres.

Procurorii selectaţi pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi pentru numirea în funcţiile de execuţie de procuror în cadrul secţiei, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, sunt numiţi în funcţie de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii selectaţi pentru numirea în cadrul secţiei. La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii numiţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă revin la parchetele de unde provin.

În vederea operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură resursele umane şi materiale necesare funcţionării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, specialişti şi alte categorii de personal.

De la data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cauzele de competenţa acesteia, aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte unităţi de parchet, precum şi dosarele cauzelor referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 881 alin (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi soluţionate până la data acestei operaţionalizări se preiau de către aceasta.

Tot în plenul din 14 noiembrie, deputaţii au adoptat şi proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Potrivit actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii "condiţiei privind buna reputaţie".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre modificările aduse la legea 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se numără următoarele:

- "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii."

- A fost eliminată absenţa "cazierului fiscal" din condiţiile pentru admiterea unei persoane la Institutul Naţional al Magistraturii.

- Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător "şi procuror".

- Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar "în ultimii 3 ani", să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop

- Judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii "condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie".

- A fost eliminat un articol potrivit căruia "constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat"

Legea adoptată de plenul Camerei Deputaţilor modifică şi legea 304/2004 privind organizarea judiciară:

- "Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, pronuntata de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, este supusă căii de atac a recursului".

- Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea printre atribuţii să propună Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar "în ultimii 3 ani", să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop

- S-a introdus un nou articol cu următorul cuprins: "Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la <<procurorul ierarhic superior>> în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia".

- A fost eliminată din concursul pentru numirea procurorilor din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie "o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate".

- Printre atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost introdusă „exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei".

- Se introduce posibilitatea ca în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, numiţi pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.

- A fost eliminat articolul care spunea că specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În ceea ce priveşte legea 317/2004 privind CSM, legea adoptată în plen prevede, ca modificări, următoarele:

- Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atribuţiile referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor: "urmăreşte respectarea prevederilor legale şi
regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora".

- În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

Legea adoptată de deputaţi a eliminat din OUG 92 articolul IV care se refere la continuarea detaşărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.