Comisia pentru legile Justiţiei dezbate proiectul de modificare a Legii de organizare judiciară: Hotărârile trebuie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare

Comisia specială pentru pentru legile Justiţiei reia, miercuri, de la ora 9, dezbaterile pe marginea proiectului de modificare a Legii de organizare judiciară, în condiţiile în care PSD şi-a schimbat punctul de vedere asupra Statutului magistraţilor, adoptat de comisie săptămâna trecută.

1193 afişări

Imaginea articolului Comisia pentru legile Justiţiei dezbate proiectul de modificare a Legii de organizare judiciară: Hotărârile trebuie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare

Comisia pentru legile Justiţiei continuă dezbaterile pe proiectul Legii de organizare judiciară

Comisia pentru Legile justiţiei a adoptat, marţi, un amendament la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară prin care se stabileşte că hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare, iar termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori.

„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării”, se arată în amendamentul adoptat.

Amendamentul prevede şi faptul că termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori doar în cazuri temeinic motivate.

„În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se precizează în amendament.

Amendamentul a fost elaborat de PSD. El a fost votat de majoritatea membrilor Comisiei, înregistrându-se doar o abţinere.

Preşedintele Comisiei pentru Legile justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a fost cel care a pledat pentru punerea în lege a unui termen pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti, el arătând că nu se poate ca redactarea să fie amânată "la infinit".

Un alt amendament adoptat marţi vizează configuraţia sălii de judecată, în sensul că legea va impune respectarea egalităţii de arme, dacă va fi adoptată în această formă.

”Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor”, prevede amendamentul.

În şedinţa de luni, comisia a început dezbaterile legate de ce-al doilea proiect din pachetul legislativ privind justiţia, cel care se referă la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, urmând ca dezbaterea să fie continuată marţi.

Luni însă, controversele au fost legate tot de Statutul magistraţilor pentru care parlamentarii din comisie au dat raportul săptămâna trecută. PSD şi ALDE au anunţat că în plen vor susţine modificarea Statutului în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor.

Comisia specială a decis, miercuri, că statului „îi revine dreptul” de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, statul nefiind obligat, aşa cum s-a discutat iniţial.

„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune în regres prin Ministerul Finanţelor, împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, potrivit amendamentului adus la Statutul procurorilor şi judecătorilor.

Formularea aleasă a provocat nemulţumirea PNL şi UDMR care au susţinut că Ministerul Finanţelor ar trebui obligat prin lege să încerce recuperarea prejudiciului, dar a dat satisfacţie CSM şi Uniunii Naţionale a Judecătorilor care au spus că introducerea obligaţiei ar genera ”procese inutile” şi presiune asupra magistraţilor.

ALDE a anunţat, duminică, faptul că nu susţine prevederile privind răspunderea magistraţilor adoptate de comisia parlamentară privind Statutul, pentru că le consideră ”inoperante”. ”În calitatea mea de membru al Comisiei speciale pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, mă dezic total de votul exprimat în şedinţa comisiei din data de 27 noiembrie 2017, cu privire la forma în care a fost adoptată reglementarea răspunderii magistraţilor: adică inoperantă. Nu am votat nici în cadul respectivei şedinte şi nu vom vota nici în plenul Camerei Deputaţilor, în situaţia în care răspunderea magistraţilor rămâne reglementată în forma în care a trecut de comisie”, a declarat vicepreşedintele ALDE Steluţa Cătăniciu.

Opoziţia ALDE la prevederile adoptate de comisie privind răspunderea magistraţilor a prefigurat reconsiderarea poziţiei PSD. Preşedintele Comisiei pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a precizat, luni, că grupurile PSD şi ALDE vor vota în plen că statul „se îndreptă” cu acţiune în regres prin MFP împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Întrebat dacă a discutat cu reprezentanţii ALDE despre nemuţumirile avansate public, Iordache a răspuns: „O să vedeţi la plen. Suntem compatibili cu ALDE. La acel aliniat 7 de la răspunderea magistraţilor sunt 3 discuţii în acest moment: în legea în vigoare se spune că statul <<se poate îndrepta>>, în propunerea noastră statul se <<îndreaptă>> şi în amendamentul UNJR statul <<are dreptul>>. Propunerea PSD pe care o vom susţine este să ne susţinem amendamentul nostru cu statul <<se îndreaptă>> şi atunci toate aceste discuţii care sunt în spaţiul public nu-şi au rostul. De aceea v-am spus că suntem compatibili şi nu sunt probleme. În plen la alineatul 7 grupul PSD şi grupul ALDE vom susţine că statul <<se îndreaptă>>”.

În acest moment, alineatul (7) al articolului 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede: „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Propunerea PSD-ALDE despre care a vorbit Iordache prevede: „Art. 96 - (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Legea de modificare a Statutului procurorilor şi judecătorilor a primit raport favorabil, în şedinţa de miercuri a şedinţei Comisiei pentru legile justiţiei, fiind susţinută cu 10 voturi pentru, 5 împotrivă, înregistrându-se şi o abţinere.

Florin Iordache a precizat în rândul modificărilor importante care au fost aduse legi: separarea carierelor, un principiu pe care „judecătorii şi parţial procurorii l-au îmbrăţişat”, mărirea perioadei de practică a magistraţilor la 3 ani, marirea perioadei în care un judecător/procuror trebuie să stea la nivelul unei instanţe.

De asemenea, parlamentarii au adoptat un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea acestora. În plus, preşedintele României nu va mai putea refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor. Amendamentul a fost propus de UNJR şi susţinut de PSD-ALDE şi UDMR.

În urma acestor dezbateri parlamentare, Statele Unite au anunţat că îşi exprimă „preocuparea” în legătură cu modificările propuse de Comisia parlamentară specială, avertizând că măsurile riscă să afecteze acţiunile de combatere a corupţiei şi independenţa justiţiei din România. „Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acţiunile de combatere a corupţiei şi ar putea slăbi independenţa justiţiei în România. Aceste legi, propuse iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat american. „Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi afectează combaterea corupţiei”, precizează Departamentul de Stat.

În acelaşi context, BEx al PNL a decis, pe 27 noiembrie, să atace la CCR hotărârea de constituire a Comisiei speciale pentru legile justiţiei, apreciind că această comisie a fost înfiinţată prin încălcarea dispoziţiilor Regulamentului şedinţelor comune, neavând posibilitatea de a elabora rapoarte. „PNL a decis să atace la CCR hotărârea de constituire a Comisiei care se ocupă de elaborarea unor proiecte de legi pe domeniul justiţiei sau de punerea în acord a codurilor cu deciziile CCR. În opinia noastră, Comisia comună specială a fost constituită în mod eronat, cu încălcarea dispoziţiilor Regulamentului şedinţelor comune”, preciza deputatul PNL Gabriel Andronache, după şedinţa BEx. El a invocat articolul 8, alin. 6, şi articolul 13 din Regulamentul şedinţelor comune, în care se prevede că o comisie comună specială nu poate prezenta rapoarte decât plenului comun.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
LEGILE JUSTIŢIEI ,
STATUTUL MAGISTRAŢILOR ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.