CONFERINŢA Mediafax Health - Capşa (IHS): Boala cronică de rinichi - "ucigaşul tăcut". Mulţi mor înainte să ajungă la dializă

Mulţi dintre pacienţii care au boala cronică de rinichi mor înainte să ajungă la dializă, iar un procent semnificativ mor în primul an de dializă din cauză că ajung într-o stare foarte proastă la medic, a declarat Dimitrie Capşa, director medical al companiei International Healthcare Systems (IHS).

1101 afişări
Imaginea articolului CONFERINŢA Mediafax Health - Capşa (IHS): Boala cronică de rinichi - "ucigaşul tăcut". Mulţi mor înainte să ajungă la dializă

Dimitrie Capşa (Imagine: Dragos Savu/ Mediafax Foto)

Dimitrie Capşa, director medical al reţelei de centre de nefrologie şi dializă IHS, a declarat, miercuri, la conferinţa "Mediafax Health" în care a fost prezentat Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), că rezultatele acestuia sunt foarte importante pentru elaborarea de politici publice.

"Bolii cronice de rinichi i se spune «ucigaşul tăcut» pentru că foarte mulţi bolnavi mor înainte de a ajunge la dializă, pe măsură de boala evoluează. Dacă ar fi mai bine îngrijiţi, nu ştiu dacă ar fi salvaţi, pentru că este o boală care nu se vindecă, dar sunt pacienţi care fac dializă de peste 20 de ani", a explicat Dimitrie Capşa.

Medicul Gabriel Mircescu, preşedintele ales al Societăţii Române de Nefrologie, a declarat că diabetul zaharat şi tensiunea arterială sunt principalii factori de risc pentru boala cronică de rinichi (BCR).

El a arătat că aproximativ 12.000 de pacienţi fac dializă, iar estimările indică aproximativ 2,5 milioane de persoane care suferă de boala cronică de rinichi.

"Din 1995 şi până acum, numărul de pacienţi a crescut de 1.000 de ori, dar cel mai mare impact l-a avut fenomenul care a început în 2004 şi care a constat în privatizarea serviciului de dializă în România. A demarat timid în primii doi ani, dar după aceea creşterea a fost explozivă. În intervalul acesta de 10 ani, numărul bolnavilor s-a dublat. Creşterea va continua, pentru că media europeană este undeva la 900, noi ne aflam, în 2013, undeva la 732 de bolnavi trataţi şi o să ajungem media media europeană în 2016-2017, iar dacă tendinţele continuă o să depăşim media europeană la nivelul anului 2020", a spus Mircescu.

El a arătat că procesul de privatizare a avut consecinţe favorabile mai ales la nivelul bolnavilor: şansele de supravieţuire pentru un pacient cu dializă din România sunt la 75 la sută, iar acest lucru e "absolut comparabil" cu ce se întâmplă în Europa.

"Şansele de supravieţuire în România sunt mai mari la un an şi doi ani, însă sunt mai mici în primele 90 de zile. De obicei, acest lucru este legat de prezentarea târzie a pacienţilor, au multe complicaţii şi comorbidităţi şi din cauza aceasta mortalitatea lor este mai mare la iniţierea tratamentului. Cu alte cuvinte, dializa salvează, dar salvează ceea ce poate salva. Dacă am diagnostica bolnavii din timp, probabil că procentele acestea ar fi mai bune", a spus Mircescu.

El a mai arătat că, din 2004, când a început procesul de privatizare, costurile pentru un bolnav au scăzut cu 20 la sută în timp ce numărul bolnavilor a crescut de aproape două ori.

"În totalul populaţiei cu BCR în România numai o mică fracţiune este cunoscută şi cea mai mare parte a pacienţilor sunt necunoscuţi din cauză că nu beneficiază de îngrijiri. Cel mai mare beneficiu pentru sistem ar fi dacă pacienţii nediagnosticaţi ar fi identificaţi şi îngrijiţi la nivelul medicilor de familie. În acelaşi timp, pacienţi cu factori de risc, sunt estimaţi cam 350.000 şi ar trebui să fie în îngrijirea celor 300 de nefrologi care există în momentul acesta. Numai îngrijirea lor în ambulatoriu ar reprezenta norma pentru aceşti 300 de nefrologi", a mai declarat Mircescu, menţionând că, practic, în perspectuivă, numărul nefrologilor care să poată face situaţiei ar trebui să fie peste 1.000.

Adalbert Schiller, vicepreşedinte al Societăţii Române de Nefrologie a subliniat, la rândul său, că ar fi nevoie de un program pentru depistarea în faze iniţiale a BCR, încă de la nivelul medicului de familie. Numărul de medici nefrologi este deosebit de mic şi, indiferent ce am încercat să facem, nu am reuşit să creştem măcar aproximativ numărul de medici specialişti în România. Deşi generaţii întregi de medici au terminat nefrologia, mulţi o practică în afara României", a precizat Adalbert Schiller.

El a mai spus că ar trebui, ca împreună cu medicii de familie, cu cardiologi şi diabetologi să fie făcut un registru de bolnavi în predializă, ca să existe o imagine clară care să ajute la stabilirea necesităţilor financiare pentru această "bătălie".

Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi, prezentat în conferinţa "Mediafax Health", a fost demarat în 2013 şi realizat de Societatea Română de Nefrologie, în parteneriat cu Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

PREDATORR este primul studiu care permite aprecierea cu acurateţe a prevalenţei bolii cronice de rinichi în România, fiind finanţat de Grupul SofMedica, prin compania International Healthcare Systems (IHS) - Centre de Nefrologie şi Dializă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici