Cum ajung adolescenții români în capcanele pieței negre a jocurilor de noroc, într-o Românie cu prea puține filtre digitale

Curiozitatea, dorința de a ține pasul cu ceilalți sau promisiunea unor bani câștigați repede pot aduce prima miză. Acolo unde verificarea identității lipsește sau este doar de formă, un copil poate depune bani fără ca cineva să stabilească dacă are vârsta legală pentru a juca.

După prima pierdere, poate urma încercarea de a recupera banii. Apoi alte pierderi, împrumuturi și teama de a spune acasă ce s-a întâmplat.

Protecția începe cu verificarea celui din fața ecranului

În România, participarea minorilor la jocuri de noroc este interzisă. Operatorii autorizați au responsabilitatea de a verifica identitatea jucătorilor și de a aplica măsurile care trebuie să împiedice accesul persoanelor sub 18 ani.

Pe piața neagră, respectarea acestor obligații nu are aceleași garanții și aceeași supraveghere. O platformă care acceptă bani fără verificări reale poate lăsa un copil să joace, înainte ca vârsta lui să fie stabilită. Simbolul „18+” de pe pagină nu spune nimic despre cine ține telefonul în mână.

Pe două dintre cele mai accesate platforme de pe piața neagră, înregistrarea cere o adresă de e-mail, o parolă și bifarea unei declarații că utilizatorul are cel puțin 18 ani și, ulterior, completarea numelui si data nașterii. Termenii și condițiile prevăd posibilitatea solicitării unor documente de identitate, fără să precizeze când intervine verificarea efectiv. Practic, la crearea contului, vârsta este declarată, nu verificată.

În schimb, platformele licențiate de ONJN solicită la înregistrare și date de identificare ale utilizatorului, inclusiv CNP-ul.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că operatorii fără licență oferă frecvent produse nereglementate, iar oferta online ilegală creează dificultăți importante pentru protejarea consumatorilor.

„Accesul minorilor la platformele ilegale de jocuri de noroc este o problemă de securitate digitală, iar piața neagră reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței consumatorilor. România are nevoie de mecanisme mai eficiente pentru blocarea acestor site-uri și a reclamelor prin care ele ajung la public, inclusiv la adolescenți. Pe piața neagră, un copil poate depune cu ușurință bani fără o verificare reală a identității și a vârstei. Lipsesc garanțiile privind plata câștigurilor, protecția datelor personale și aplicarea măsurilor de joc responsabil. În spatele unei reclame care promite bani ușor poate exista un operator asupra căruia autoritățile nu au un control efectiv. Blocarea accesului la această ofertă trebuie să devină o prioritate”, adaugă Alexandru Domșa, președintele FEDBET – Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România.

Pentru un tânăr fără venituri proprii, promisiunea unui câștig rapid poate fi greu de ignorat. Mai ales când în jurul lui sunt și alții care joacă.

Un sfert dintre adolescenții din România au participat la jocuri de noroc pe bani, potrivit unui raport al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) din 2024.

Banii pierduți și teama de a fi descoperit

Pentru un adolescent, o sumă pierdută poate însemna toate economiile sale. Dacă banii au fost împrumutați sau luați fără știrea părinților, pierderea vine cu o presiune în plus: trebuie puși la loc înainte să afle cineva.

O nouă miză poate părea atunci o șansă de a rezolva totul. De a recupera banii și de a evita o conversație de care îi este teamă. Continuarea jocului poate adânci însă pierderile, iar consecințele se pot răsfrânge asupra relațiilor și sănătății mintale.

Un consilier școlar pentru 760 de elevi

Școala ar putea fi locul în care cineva observă că un copil are nevoie de ajutor, înainte ca problema să devină o criză. Dar resursele sunt limitate.

România avea aproape 3.500 de consilieri școlari în anul 2024 – 2025, potrivit ultimului raport publicat de Ministerul Educației. În medie, unui consilier îi reveneau 760 de elevi.

Consilierul poate recunoaște dificultățile și poate îndruma familia către ajutor. Pentru tratarea unei adicții, este nevoie însă de servicii specializate și de sprijin care să continue în timp.

Prea puține centre de prevenție și tratare a adicțiilor

Din informațiile publice analizate, au fost identificate în România mai puțin de zece centre care oferă servicii pentru adicții, inclusiv pentru dependența de jocuri de noroc. Majoritatea sunt inițiative private sau aparțin unor ONG-uri.

Doar câteva autorități locale, între care cele din Cluj și București, au anunțat deschiderea unor astfel de centre în perioada următoare.

Pentru o familie, găsirea unui loc de tratament poate fi doar începutul. Ulterior, copilul se întoarce acasă, la școală, la prieteni și la același telefon. Are nevoie de sprijin și acolo, în viața de zi cu zi, înainte ca o nouă pierdere să devină un secret și o nouă miză să pară singura ieșire.