Cum să evităm infectarea cu E. coli și Salmonella? Practici și alimente care pot provoca intoxicații

Riscul de intoxicație alimentară crește când mâncăm în aer liber

Este indicat să se exite pe cât posibil mâncatul în aer liber, fie că este vorba de picnicuri sau grătare, deoarece riscul de intoxicație alimentară crește atunci când mâncarea este consumată în aer liber, susține Primrose Freestone, profesor asociat de microbiologie clinică la Universitatea din Leicester.

„Păstrarea mâinilor curate atunci când manipulați alimentele este esențială pentru a nu vă îmbolnăvi, dar cât de des găsiți apă caldă curentă și săpun într-un parc sau pe o plajă? Puteți folosi geluri dezinfectante pentru mâini, dar acestea nu ucid toate germenii”.

De asemenea, mâncarea tinde să atragă o serie de insecte zburătoare și târâtoare, cum ar fi muștele, viespile și furnicile, care pot transfera germeni, inclusiv E. coli, Salmonella și Listeria, în mâncare, potrivit Independent.

Proteste de amploare în Serbia. Recomandările făcute de MAE pentru cetățenii români

Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu

Alimentele perisabile trebuie ținute la rece și acoperite

Este esențial să păstrați alimentele perisabile la rece și acoperite, deoarece germenii se pot dubla în număr dacă alimentele sunt lăsate să se încălzească la 30 ℃ pentru mai mult de câteva ore.

Pentru grătare, carnea trebuie să fie bine gătită, iar un termometru pentru carne este o investiție bună pentru a evita intoxicațiile alimentare. Nu consumați carne dacă temperatura sa internă este mai mică de 70 ℃.

În interior, alimentele pot fi expuse la contaminare din partea insectelor, prafului și, mai ales, a oamenilor. Intoxicația alimentară este, prin urmare, un risc inevitabil atunci când luați masa la un bufet.

Contaminarea provine de la vizitatorii bufetului care ating alimentele, iar germenii pot fi împrăștiați pe bufeturi de către persoanele care strănută sau tușesc în apropierea alimentelor. Chiar și în interior, trebuie să se ia în considerare contaminarea cu insecte, cum ar fi muștele sau viespile, care se așează pe alimentele neacoperite. De asemenea, germenii pot fi depuși din aer, care este bogat în bacterii, ciuperci și virusuri.

„Mereu mă uit la ceas când sunt la un bufet, deoarece există o regulă de catering de două ore: alimentele perisabile devin nesigure pentru consum în termen de două ore dacă nu sunt păstrate acoperite și refrigerate”.

În cazul bufetelor calde, cum ar fi cele servite la micul dejun în hoteluri, este de evitat mâncarea călduță, deoarece bacteriile care provoacă intoxicații alimentare se pot dezvolta rapid când mâncarea este păstrată la o temperatură mai mică de 60 ℃.

Mâncarea caldă trebuie servită fierbinte, adică la o temperatură de cel puțin 60 ℃. Dacă există vreo incertitudine cu privire la siguranța alimentelor oferite, iau micul dejun cu părere de rău, cu pâine proaspăt prăjită și marmeladă ambalată individual.

Ce nu ar trebui să mâncați niciodată

Există unele alimente pe care nu le mănânc niciodată, iar crustaceele crude, cum ar fi stridiile, sunt unul dintre ele. Acest lucru se datorează faptului că stridiile se hrănesc prin filtrare și pot concentra germeni, cum ar fi Vibrio și norovirus, în țesutul lor, afirmă microbiologul.

O stridie contaminată cu Vibrio nu arată, nu miroase și nu are un gust diferit, dar poate provoca boli grave. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA estimează că aproximativ 80.000 de persoane se infectează cu Vibrio din cauza consumului de stridii crude, iar numai în SUA, 100 de persoane mor anual din cauza vibriozei.

De asemenea, este posibil să vă îmbolnăviți de toxiinfecție alimentară consumând orice fel de crustacee crude (scoici, midii, melci de mare, scoici). Sunt indicate numai crustacee bine gătite, deoarece căldura ucide eficient germenii nocivi.

Sunt de evitat salatele la pungă. S-a descoperit că salata verde la pungă poate conține germeni care provoacă toxiinfecții alimentare, precum E. coli, Salmonella și Listeria.

Grupul meu de cercetare a descoperit că acești agenți patogeni se dezvoltă de peste o mie de ori mai bine când sunt hrăniți cu sucurile din frunzele de salată, chiar dacă punga de salată este păstrată la frigider. Este îngrijorător faptul că aceiași germeni folosesc sucurile din salată pentru a deveni mai virulenți și, astfel, mai eficienți în provocarea unei infecții.

Pentru iubitorii de salate îngrijorați de această informație, majoritatea salatelor ambalate sunt sigure dacă sunt păstrate la frigider, spălate bine înainte de consum (chiar și salatele gata de consum trebuie spălate) și consumate cât mai repede posibil după cumpărare.

Atenție la practicile de gătit

În ceea ce privește practicile de gătit, există o listă cu lucruri care trebuie și nu trebuie făcute.

În cazul alimentelor perisabile, se verifică regulat datele de expirare, dar dacă este înainte de data de expirare și ambalajul alimentului pare umflat sau, atunci când este deschis, alimentul arată sau miroase diferit față de ceea ce era de așteptat, nu se consumă, deoarece ar putea fi contaminat.

„Nu folosesc niciodată aceleași plăci de tăiat pentru alimente crude și gătite, iar spălarea mâinilor înainte și după manipularea alimentelor este un reflex”.

Orezul gătit nu se reîncălzește

Una dintre practicile pe care nu le fac niciodată este reîncălzirea orezului gătit. Acest lucru se datorează faptului că orezul nepreparat poate conține spori de Bacillus cereus, un germen care provoacă intoxicații alimentare.

Deși celulele Bacillus sunt distruse prin gătire, sporii supraviețuiesc. Dacă orezul este lăsat să se răcească și să stea la temperatura camerei, sporii se transformă în bacterii, care vor crește rapid în număr, deoarece orezul este un mediu propice pentru cultivarea Bacillus la temperatura camerei.

Bacillus cultivat în orez poate produce toxine care, în câteva ore de la ingestie, pot provoca vărsături și diaree care durează până la 24 de ore.

Avantajul de a fi microbiolog este că știm cum să evităm intoxicațiile alimentare și, în schimb, oamenii au încredere că mâncarea noastră este foarte sigură, afirmă Primrose Freestone.