FOCUS: Caii Deltei - atracţie turistică, marfă pentru localnici şi animale comune pentru autorităţi

Caii de la Letea, ale căror imagini au stârnit în ultimele zile compasiune, mânie şi reacţii publice, au un statut incert, pentru autorităţi ei nefiind sălbatici, ci doar "crescuţi puţin altfel decât se obişnuieşte", regimul lor de proprietate stabilindu-se după "legea locului".

2079 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Caii Deltei - atracţie turistică, marfă pentru localnici şi animale comune pentru autorităţi

Caii Deltei - atracţie turistică, marfă pentru localnici şi animale comune pentru autorităţi (Imagine: Mihai Vasile/Mediafax Foto)

Scandalul legat de caii de la C. A. Rosetti a izbucnit miercuri, după ce mai multe ONG-uri au dat publicităţii imagini cu caii ţinuţi în ţarcuri, unii dintre ei slăbiţi şi având răni sângerânde. Caii ar fi urmat să fie trimişi la un abator. Reţelele de socializare s-au umplut de mesaje conţinând cuvinte precum "masacru" şi de îndemnuri disperate la transmiterea de petiţii către autorităţi, de la primarul din comuna tulceană până la şeful statului.

Guvernatorul Deltei Dunării, Grigore Baboianu, declară tranşant că "primul lucru greşit înţeles" despre caii din Deltă este acela că sunt sălbatici.

"În Deltă nu trăiesc cai sălbatici. Nu există cai sălbatici acolo. Cine spune asta greşeşte", afirmă Baboianu, care pretinde că aceasta este premisa de la care trebuie pornită discuţia despre caii din zona comunei tulcene C. A. Rosetti, subiect fierbinte în presa ultimelor zile.

Teoria lui este susţinută şi de Marinela Tertiş, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare Tulcea care, într-un comunicat de presă de joi, afirmă sec: "În judeţul Tulcea nu există declarată ca specie distinctă «Calul Sălbatic»".

Cei doi explică apoi problema proprietăţii asupra animalelor, care, odată înţeleasă, ar trebui să calmeze abordările pe această temă, pe de-o parte, şi să dea de gândit autorităţilor, care să găsească într-un final o soluţie la o problemă veche de ani de zile, pe de altă parte.

Potrivit acestora, proprietatea asupra acestor cai este stabilită după "o lege a locului".

"Situaţia de la Rosetti este una delicată. Aceşti cai au aparţinut localnicilor, au fost aduşi aici, în Deltă, de cei care s-au stabilit în aceste locuri. Oamenii au ales apoi, din diverse motive, să-i crească puţin altfel decât se obişnuieşte în restul ţării. Caii au fost lăsaţi să umble liberi, fiind folosiţi doar uneori pentru anumite treburi gospodăreşti. Alţii s-au născut în aşa-numita sălbăticie şi trăiesc în ceea ce noi numim comunităţile de cabaline din Deltă", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Grigore Baboianu. El a precizat că numărul cailor este situat undeva între 1.000 şi 4.000 de exemplare.

El susţine că, trăind într-o localitate izolată, locuitorii din C. A. Rosetti nu-şi pun problema proprietăţii acelor cai, ei fiind, în principiu, ai tuturor.

"Fiecare dintre oamenii din C. A. Rosetti ştie foarte clar care cal este al lui. Unii dintre ei au semne, aşa-numitele tatuaje sau câte o crestătură la ureche. Alţi localnici îi ştiu pur şi simplu, iar alţii îi revendică şi nimeni nu contestă dreptul lor de proprietate asupra acelor cai. Acest lucru se întâmplă acolo de când lumea. Asta-i legea locului", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Marinela Tertiş.

Mai departe, în funcţie de interese, fiecare locuitor din zonă îşi revendică dreptul de proprietate asupra cailor atunci când consideră oportun. "Ca peste tot, în funcţie de interese, oamenii vin şi spun că animalele sunt ale lor. Pentru subvenţii, pentru a-i vinde...", explică Tertiş.

În baza unor documente emise de Primăria din localitate, cei care decid să devină proprietarii acelor cai se adresează unei autorităţi a statului pe nume Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ), angajaţii acesteia fiind obligaţi să le facă animalelor "paşaport" şi să le pună cip-uri de identificare.

"Din acel moment, cei care devin oficial proprietari pot dispune în ce mod doresc de animalele lor. Le pot vinde, le pot vinde unor abatoare, pot face cu ele ce vor, exact ca în cazul proprietarilor de vaci", continuă Marinela Tertiş.

Aceasta susţine că problema cailor din ultimele zile de la Rosetti a apărut după ce localnicii din Rosetti au prins aproximativ 70 de cai şi i-au adunat într-un ţarc, pentru a-i înregistra şi apoi pentru a-i vinde unor reprezentanţi ai unor companii de profil, veniţi în zonă să cumpere animale.

"Aceşti comercianţi nu pot cumpăra caii în lipsa unor acte. Acte de proprietate, rezultate ale analizelor şi altele asemenea", spune Marinela Tertiş, care explică astfel cum instituţia pe care o conduce a ajuns să facă analize animalelor.

Analizele ar urma să arate, în primul rând, dacă animalele sunt bolnave de "SIDA cailor", aşa cum este cunoscută anemia infecţioasă ecvină. Aceasta este o boală des întâlnită în comunităţile de cai din Deltă şi poate fi depistată numai după analize. În cazul în care un cal este infectat, proprietarul este obligat, prin lege, ca în zece zile să-l sacrifice la un abator.

"Caii depistaţi pozitiv pentru anemia infecţioasă ecvină sunt obligatoriu abatorizaţi, carnea acestora având ca destinaţie consumul uman, după efectuarea controlului sanitar-veterinar post mortem. Caii sănătoşi pot fi comercializaţi pentru sacrificarea în abatoare specializate, fără restricţii", afirmă Marinela Tertiş într-un comunicat.

Altfel, laboratorul DSVSA Tulcea nu poate să facă analize pe animale al căror proprietar nu este cunoscut. Aceasta este o altă mare problemă, întrucât, din cauza "legii locului", sănătatea cailor lăsaţi liberi în zona Rosetii dar şi în alte zone din Delta Dunării nu poate fi monitorizată de autorităţi din proprie iniţiativă.

"Noi nu putem să facem analize dacă acel cal nu este al cuiva. Trebuie ori ca localnicii să-şi asume proprietatea animalelor, să le strângă şi noi să le facem analize, ori ca altcineva să facă acest lucru. Problema însă, în acest al doilea caz, este că acei cai, de fapt, după «legea locului», sunt ai cuiva. Iar aceasta este problema pe care au experimentat-o ONG-urile", mai spune Tertiş.

În legătură cu "scandalul" din ultimele zile legat de caii din Deltă, DSVSA Tulcea, instituţia condusă de Tertiş, a comunicat, joi, că "în zona Deltei Dunării, reprezentanţi ai unor societăţi care au ca profil şi abatorizarea cailor au negociat cu diverşi proprietari de animale cumpărarea de cabaline".

"Pentru transportul acestora către abator este necesară îndeplinirea unor formalităţi legale. În primul rând, în baza dovedirii proprietăţii animalelor, reprezentantul teritorial ANARZ a aplicat mijlocul de identificare - microcip - şi a eliberat paşaport pentru fiecare animal în parte. Serviciile veterinare au recoltat probe de sânge de la cabalinele microcipate în vârstă de peste şase luni, care sunt testate la laboratorul sanitar veterinar Tulcea în vederea depistării animalelor anemopozitive", transmite şi DSVSA Tulcea.

Pe de altă parte însă, în acelaşi comunicat se precizează că "testările se fac în cadrul programului naţional de supraveghere ce are ca scop eradicarea acestei boli infectocontagioase la nivel naţional".

Cert este că până la sosirea rezultatelor analizelor, adică minimum trei zile, animalele au fost ţinute într-un ţarc unde, potrivit DSV, "li s-au asigurat apă şi hrană".

"Leziunile care au fost produse în timpul contenţiei animalelor nu au fost de natură să le pună în pericol viaţa, medicii veterinari verificând la faţa locului fiecare caz, pentru a stabili dacă a fost săvârşită o contravenţie sau a fost un accident. În funcţie de rezultat, se vor lua măsuri asupra proprietarilor", afirmă reprezentanţii DSV în acelaşi comunicat. Informaţia este confirmată şi de poliţie, care, sesizată la fel ca alte autorităţi autorităţi locale din judeţul Tulcea de către ONG-uri, a trimis ofiţerii de la postul din C. A. Rosetti să facă verificări "pentru a stabili ce s-a întâmplat cu caii".

"În cursul zilei de joi, verificările (poliţiei, n.r.) erau în derulare", a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniela Condrea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Tulcea.

Amploarea subiectului a atras şi implicarea unor politicieni, Daciana Sârbu, europarlamentar, anunţând că va interpela Comisia Europeană "cu privire la situaţia cailor sălbăticiţi din Delta Dunării aflaţi astăzi sub ameninţarea uciderii". Evident, nu putea lipsi din peisaj aghiotantul lui Corneliu Vadim Tudor, Marius Marinescu, proaspăt autor al unei plângeri penale împotriva primarului din C. A. Rosetti. Prolific, în aceeaşi zi Marinescu i-a cerut premierului Emil Boc să modifice "de urgenţă" legislaţia privind protejarea faunei sălbatice, astfel încât "calul sălbatic" să intre în categoria animalelor protejate.

Totuşi, în opinia guvernatorului Deltei Dunării, Grigore Baboianu, caii care umblă liberi la C. A. Rosetti şi în alte locuri din Deltă "nu fac parte din rezervaţie" şi nu sunt animale protejate.

"Din punct de vedere ştiiinţific, ei sunt chiar animale dăunătoare ecosistemului, întrucât s-au înmulţit în exces şi manâncă din copacii pădurii Letea, obiectiv protejat pe care îl distrug încet-încet. Se hrănesc, de asemenea, şi cu anumite specii rare şi protejate de orhidee, care şi ele cresc pe Grindul Letea. Soluţia, după opinia mea, ar fi să încercăm să controlăm acest fenomen al aşa-numiţilor cai sălbatici, sau sălbăticiţi, sau semi-sălbatici. Să înlocuim legea locului cu reguli atât de necesare vieţii într-un ecosistem atât de preţios precum Delta Dunării", a declarat, joi, Baboianu.

Baboianu s-a declarat chiar contrariat de "scandalul" iscat în ultima perioadă de ONG-urile din România pe această temă, amintind că au existat petiţii din partea unor asociaţii care-i cereau să rezolve problema cailor din Deltă, pe care-i considerau dăunători pădurii Letea.

Guvernatorul Deltei s-a declarat "evident" împotriva uciderii animalelor, însă a făcut un apel la responsabilitate "în primul rând din partea comunităţii locale din C. A. Rosetti".

Baboianu a mai spus că, în ultimele zile, pe fondul acestui scandal, autorităţile care guvernează Delta Dunării, alături de reprezentanţii ONG-ului Pfier Pfoten şi de cei ai Primăriei din Rosetti, au convenit, de principiu, ca aceşti cai să fie ţinuţi "într-o zonă împrejmuită, de o mie-două mii de hectare", pentru a putea trăi la fel ca şi până acum, pe cont propriu, dar pentru a putea fi şi controlaţi, în special din punct de vedere al stării de sănătate.

"Caii aceştia au un potenţial turistic nemaipomenit; reprezintă, fără îndoială, o atracţie a zonei, în special datorită acestui mit cum că ar fi cai sălbatici. În acest mod am putea să-i păstrăm, să-i îngrijim când au nevoie şi să ne bucurăm de ei, dar şi să le controlăm existenţa, într-un mod civilizat", a conchis Baboianu.

Întrebată despre acest plan, Marinela Tertiş s-a declarat sceptică. "Este greu. Acolo sunt nişte reguli de ani de zile. Nu văd cum ar renunţa cei de-acolo la ele. Dar, cine ştie?", a conchis ea.

Material de Ovidiu Vanghele, ovidiuv@mediafax.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici