Hossu: Premierul a acceptat 17 propuneri la Codul Muncii, alte trei puncte au rămas în discuţii

Premierul a acceptat 17 propuneri ale sindicatelor şi patronatelor la Codul Muncii, printre care cea privind perioada de probă la angajare, care să nu depăşească 12 luni pe aceeaşi funcţie, cumulate pentru mai multe persoane, a declarat, joi, preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu.

28 afișări
Imaginea articolului Hossu: Premierul a acceptat 17 propuneri la Codul Muncii, alte trei puncte au rămas în discuţii

Hossu: Premierul a acceptat 17 propuneri la Codul Muncii, alte trei puncte au rămas în discuţii (Imagine: Adriana Neagoe/Mediafax Foto)

Liderul "Cartel Alfa" a spus că în întâlnirea de joi cu premierul au fost acceptate 17 propuneri de modificare a Codului Muncii formulate de partenerii sociali, în timp ce alte trei au rămas în discuţie.

Printre cele 17 propuneri acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile pentru cele de conducere, precum şi cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenţi la angajare, a precizat Hossu. Guvernul propusese, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Una dintre cele trei propuneri rămase în discuţie se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie "de regulă" de doi ani şi, în cazuri excepţionale, să poată fi extinse şi la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referă la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depăşească 90 de zile, fie că este vorba de funcţie de execuţie sau de conducere, şi să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere rămasă în discuţie se referă la modul de aplicare a Contractelor colective de muncă, a mai spus liderul "Cartel Alfa".

El a precizat că sunt unele propuneri pe care premierul nu vrea să le accepte, dar acestea nu au mai fost exemplificate în întâlnirea de joi, urmând să fie anunţate ulterior.

Hossu a mai spus că în zilele următoare va avea loc o nouă rundă de discuţii la Guvern cu sindicatele şi patronatele, după care vor avea loc întâlniri cu partidele politice, apoi din nou cu partenerii sociali.

Liderul "Cartel Alfa" a precizat că premierul vrea să introducă proiectul de modificare a Codului Muncii în Parlament, pe circuitul normal, nu prin asumarea răspunderii.

Sindicatele au prezentat premierului şi un raport privind flexibilizarea companiilor din statele membre UE, din care rezultă că România se află la mijlocul clasamentului, spunând că în acest context nu înţeleg urgenţa în modificarea Codului muncii.

Hossu a adăugat că FMI a reafirmat că nu este interesat de modificarea Codului Muncii.

"Este o chestiune relativ mascată, parţial este şi insistenţa preşedintelui, care spune că vrea eliminarea muncii la negru", a mai spus Hossu.

Liderul UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus, la finalul discuţiilor, că ministrul Muncii, Ioan Botiş, a precizat că nu acceptă contractele colective de muncă la nivel naţional şi de ramură, iar premierul a propus ca acest subiect să fie rediscutat în întâlnirile viitoare.

Guvernul a anunţat că a acceptat 17 propuneri de modificare a Codului Muncii formulate de către sindicate şi patronate, dar părţile vor mai avea o nouă întâlnire şi săptămâna viitoare, pentru finalizarea discuţiilor.

"În urma discuţiei, au fost acceptate de comun acord 17 propuneri de modificare a Codului Muncii venite din partea partenerilor sociali. Reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor şi patronatelor vor mai avea o întâlnire de lucru pe tema Codului Muncii săptămâna viitoare, pentru finalizarea discuţiilor", a transmis Executivul la finalul întâlnirii, fără alte detalii.

La întâlnire au participat ministrul Muncii, Ioan Botiş, secretarul de stat din minister Valentin Mocanu, reprezentanţii CNS "Cartel Alfa", BNS, CNSLR Frăţia, CSDR, CNS Meridian, COMPIROM, CoNPR, PNR, UGIR, UGIR-1903, CNPRM, CNIPMMR, UNPR, ARACO, Patronatul Român, CPISC, CONCORDIA, UNPCR, ACPR, ACUE.

Partenerii sociali au propus mai multe modificări la proiectul Guvernului de Cod al Muncii. Liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiectul de Cod al muncii propus de Guvern, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului şi perioada de probă la angajare.

Sindicaliştii vor ca termenul de preaviz convenit de părţi în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Totodată, sindicaliştii spun că angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia - din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunţarea acesteia.

În ceea ce priveşte perioada de probă la angajare, Guvernul propune prin proiectul de Cod al muncii 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele vor însă ca perioada de probă să nu depăşească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.

Guvernul propune eliminarea interdicţiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.

Sindicaliştii mai vor ca viitorul Cod al muncii să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenţilor de studii superioare să constituie stagiu primele şase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverinţă vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii fără încetarea raportului de muncă, sindicaliştii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru şi a salariului cu menţiunea ca acest lucru să se întâmple "în special" pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Sindicaliştii spun că, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea "ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz", să reducă programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.

Totodată, sindicaliştii vor completarea propunerii Guvernului ca în cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluării ei, angajatorul să poată acorda în această perioadă concediu fără plată, cu menţiunea că aceste măsuri trebuie să fie negociate prin contractele colective de muncă aplicabile.

De asemenea, măsura concedierii colective nu presupune o răspundere a angajaţilor în luarea deciziei, ca atare sindicatele nu pot accepta amendamentul referitor la acest aspect. Sindicaliştii nu acceptă abrogarea articolului potrivit căruia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi, timp de nouă luni.

În situaţia în care, în această perioadă, se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-şi da în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.

Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări, propune Guvernul, în timp ce sindicatele spun că, având în vedere Memorandumul OIM şi practica europeană, amendamentul nu se justifică.

Guvernul vrea ca în noul Cod al muncii să nu mai fie prevăzut ca, la expirarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pe acel loc de muncă să poată fi angajat un salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi existente în prezent în Codul muncii.

Totodată, Guvernul propune ca, între două misiuni, salariatul temporar să se afle la dispoziţia agentului de muncă temporară. Sindicaliştii susţin rămânerea la formularea din actualul Cod al muncii, adică între două misiuni salariatul temporar să fie la dispoziţia agentului de muncă temporară şi să primească un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară.

Executivul propune ca, pentru fiecare nouă misiune, între părţi să se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata acesteia, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar. Sindicaliştii vor însă păstrarea formulării în vigoare, adică pentru fiecare nouă misiune între părţi să se încheie un act adiţional la contractul de muncă temporară.

În proiectul Guvernului se propune ca, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul să aibă posibilitatea de a acorda zile libere plătite, din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. În opinia sindicatelor, contul de timp în acest sens este "doar sugerat" şi nu prezintă garanţii împotriva abuzurilor.

Totodată, alte prevederi din proiectul Guvernului cu care sindicatele nu sunt de acord se referă la durata normală a timpului de lucru. Guvernul propune ca, în cazul salariaţilor de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă, durata de lucru să nu depăşească opt ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil şi dacă o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite din contractul de muncă de nivel superior. În această situaţie, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore. Sindicatele spun însă că aceste amendamente nu sunt conforme cu dispoziţiile din Convenţia 98 a OIM.

Guvernul propune ca un angajat să aibă cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, în timp ce sindicatele vor ca perioada concediului neîntrerupt să fie de cel puţin 15 zile.

Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediaţi de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menţinerea acestei prevederi, care se regăseşte în Codul muncii în vigoare.

În ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare dispuse în cazul angajaţilor, sindicatele propun introducerea unei menţiuni referitoare la faptul că, dacă în termen de şase luni salariatul nu primeşte o nouă sancţiune, este reabilitat de drept.

Guvernul propune recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susţinând că doar instanţa de judecată poate constata vinovăţia şi obligaţia de plată.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici