Moartea lui Mihai Eminescu, care a avut loc pe 15 iunie 1889, continuă să provoace întrebări și teorii contradictorii. Prezent la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, profesorul de psihologie Alin Comșa a readus în discuție teoria conform căreia moartea poetului nu s-a datorat unor cauze naturale sau sifilisului, așa cum s-a consemnat oficial, ci a rezultat în urma unui tratament greșit aplicat – ceea ce astăzi ar fi considerat malpraxis.
Potrivit lui Comșa, diagnosticul de sifilis nu este susținut din punct de vedere medical, având în vedere că autopsia nu a relevat semnele caracteristice ale bolii. În plus, creierul poetului ar fi fost „intact și de dimensiuni peste medie”, o constatare care contrazice simptomele specifice ale sifilisului în stadiu avansat. El presupune că Eminescu a fost, în realitate, otrăvit cu mercur, un tratament obișnuit la acea vreme, dar periculos, în special în doze mari.
Atât Alin Comșa, cât și jurnalistul Adrian Artene au avansat ipoteza ca diagnosticul de sifilis ar fi putut fi parte a unei campanii deliberate de subminare a imaginii publice a lui Eminescu. „A existat un efort de a dărâma figura lui Mihai Eminescu”, a comentat Artene pe podcast.” Comșa a mai adăugat că, după moartea sa, figura poetului a fost supusă unor interpretări și etichetări care i-au diminuat pe nedrept statutul.
Teoria malpraxisului medical redeschide un subiect sensibil în cadrul istoriei culturale românești, punând sub semnul întrebării atât tratamentele medicale ale epocii, cât și modul în care societatea ulterioară a gestionat moștenirea lui Mihai Eminescu.