OFF/ON THE RECORD Georgiana Iorgulescu, Centrul pentru Resurse Juridice: „Pentru sănătatea sistemului de Justiţie, Inspecţia Judiciară trebuie să verifice sesizările în cazul Ciucă. Nu este normal să tăcem”

Centrul pentru Resurse Juridice şi alte ONG-uri au sesizat zilele trecute  Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară în legătură cu cele două dosare controversate aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti vizând suspiciunile de plagiat în cazul premierului Nicolae Ciucă. Organizaţiile civice au vorbit în sesizări despre existenţa unor potenţiale abateri disciplinare ale magistraţilor în cazurile vizându-l pe premierul Nicolae Ciucă.

Despre potenţialele nereguli din dosarele din instanţă ale premierului Nicolae Ciucă, Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News:

„Sunt detalii semnificative în ambele dosare Ciucă. Nu este normal să tăcem. Am sesizat potenţiale abateri disciplinare ale judecătorilor în aceste cazuri. O doamnă judecător a făcut aprecieri politice pe care eu nu le-am mai citit până acum. Pentru sănătatea sistemului de Justiţie, Inspecţia Judiciară trebuie să verifice. Considerentele din decizie nu sunt conforme cu statutul de magistrat. Considerentele politice nu au legătură cu speţa. Un judecător nu are voie să facă aprecieri politice. A fi imparţial şi independent nu este un slogan. Judecătorul nu poate face comentarii politice în dosare. Pentru abaterea disciplinară există sancţiuni. Magistraţii nu îşi pot da cu părerea pe hotărâri judecătoreşti supuse căilor de atac. Trebuie schimbat sistemul de evaluare profesională al magistraţilor. Sistemul de evaluare a magistraţilor sigur este viciat. În sistemul judiciar nu funcţionează evaluarea. Repartizarea aleatorie în cazul Ciucă trebuie neapărat investigată. În cazul Ciucă se pune în discuţie dacă judecătorul nu trebuia să se abţină. Trebuie să se ancheteze dacă în cazul judecătorului nu a existat un potenţial conflict de interese. Dacă lucrurile nu se investighează, sunt mai periculoase. O să acoperim gunoiul sub preş până o să explodeze. Curtea de Apel a spus că este o eroare materială. Ce a apărut în presă era veridic. Lumea plătitoare de taxe şi impozite trebuie să ştie care este realitatea. Ori eşti judecător, ori te duci într-o parte executivă. CSM a îndreptat sesizarea noastră către Inspecţia Judiciară. În locul CSM, eu aş fi trimis la Inspecţie o sesizare proprie. Membrii CSM sunt pe final de mandat, au gânduri de viitor. După 6 ani de CSM, nu mai există apetenţă de făcut dosare. Magistratura nu putea să zică nimic în cazul Ciucă. Mă îngrozeşte omerta din societate care arată că nu suntem într-o democraţie. Este o tăcere foarte mare în media. Lumea acceptă aceste lucruri care dacă se întâmplau acum 5 ani nu mai rămânea piatră pe piatră. Asta arată că suntem partizani şi că nu avem principii. La noi, reperul nu este principiul, ci persoana. Pentru premier este mult mai sănătos să fie dat un verdict vizavi de suspiciunea de plagiat. Nici nu este sănătos pentru Ciucă, suspiciunea rămâne în veci”.

Şefa Centrului pentru Resurse Juridice a vorbit pe Aleph News şi despre problemele regăsite în draft-urile Legilor securităţii apărute în public dar şi despre problemele României la 32 de ani după prăbuşirea sistemului comunist:

„Apetenţa pentru sensibil, secret – arată stadiul democraţiei în România. Faptul că legile erau în draft-uri nu înseamnă că pericolul este mai mic. Personajele care au scris enormităţile viciază grav democraţia. În 1992, serviciile şi-au scris în legi că nu pot face cercetare penală. Numai creşele nu le-au băgat la ameninţări la securitatea naţională. Cum poate un serviciu secret să rezolve o problemă de Educaţie sau de Sănătate? Educaţia şi Sănătatea ţin de politic, nu de servicii secrete. Iniţiativa legislativă este doar la Parlament şi la Guvern.  Este foarte grav ce scrie în draft-uri. Este vorba de impunitate, este vorba că nu sunt controlaţi la fonduri. Preşedintele capătă un fel de drept de veto în CSAT.

Nu s-a reglementat durata mandatelor şefilor serviciilor. Dacă raportul de activitate al SRI este strict secret, cum poate fi dezbătut în Parlament? Cu controlul parlamentar asupra serviciilor, suntem într-o situaţie mai gravă decât în 1997. Controlul parlamentar asupra SRI este zero. Problema se rezolvă prin calitatea oamenilor din Parlament şi prin gradul de libertate interioară. Suntem singura ţară din UE care are servicii militare de informaţii. Dacă punem costurile de interceptare, veţi vedea nişte sume uriaşe pe dosare. Noi nu discutăm în România despre eficienţă şi costuri. Este foarte greu ca serviciile să întoarcă deciziile CCR, dar nu imposibil. Sistemul de educaţie din România este extrem de precar. În România sistemul de educaţie nu construieşte valori. Copiii nu au valori democratice construite de şcoala din România”.