Predoiu: Proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, iar cea ilicită, luată de stat

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, că proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, dar cea dobândită illicit trebuie recuperată de Guvern, doar o justiţie performantă putând garanta că cele două categorii se vor distinge cu rigurozitate.

209 afişări
Imaginea articolului Predoiu: Proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, iar cea ilicită, luată de stat

Predoiu: Proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, iar cea ilicită, luată de stat (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Garanţia faptului că între cele două categorii se distinge cu rigurozitate nu poate fi decât una singură: o justiţie performantă, bazată pe magistraţi bine pregătiţi profesional, care să aibă la dispoziţie logistica necesară", a precizat ministrul.

În opinia demnitarului, este absolut necesar ca Guvernul să ofere condiţii logistice, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Public să asigure o pregătire profesională adecvată, pentru a oferi împreună cetăţenilor garanţia că cei atinşi de politica penală a recuperării produsului infracţiunilor sunt chiar infractorii, nu cetăţeni bogaţi, dar nevinovaţi.

"Pagubele colaterale în această materie înseamnă nedreptăţi comparabile cu cele produse de raptul comunist, de aceea trebuie să pregătim bine justiţia pentru aceste instrumente", a declarat ministrul Predoiu, în cadrul formului "Revizuirea Constituţiei României", organizat miercuri, de vicepreşedintele Senatului şi fost ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, şi Asociaţia "Progresăm Împreună", la Cercul Miltar Naţional din Capitală.

Ministrul a afirmat că prezumarea caracterului licit al averii nu mai poate funcţiona ca o garanţie absolută.

"Este ceea ce ne indică Directiva cadru europeană. Este momentul să precizăm faptul că Directiva cadru este implementată în legislaţia noastră, cu excepţia art.3, care reglementează confiscarea extinsă. Toate statisticile oficiale şi rapoartele de evaluare indică două concluzii: România şi-a construit un cadru solid şi modern pentru combaterea corupţiei şi confiscarea produsului infracţiunii; În ciuda acestui cadru, recuperarea sumelor şi bunurilor rezultate sau achiziţionate în urma comiterii de infracţiuni se situează încă la un nivel foarte redus", a spus Predoiu.

Faptul că recuperarea bunurilor obţinute din infracţiuni este la nivel redus, sugerează două direcţii de acţiune, potrivit ministrului.

"Prima este extinderea cadrului normativ prin implementarea art.3 din Directiva cadru, respectiv confiscarea extinsă, iar a doua este mai buna pregătire profesională, în special a procurorilor, în utilizarea mijloacelor juridice aflate la dispoziţie pentru confiscarea produsului infracţiunii, inclusiv acţiunea pauliană (revocatorie), acţiunea oblică şi acţiunea în declararea simulaţiei prevăzute de Codul civil (art. 974, 975, 1175), precum şi de noul Cod civil", a precizat demnitarul.

Ministrul Justiţiei a afimat că recuperarea banilor proveniţi din comiterea unor infracţiuni şi aducerea lor la bugetul de stat este şi o problemă de echitate.

"Statul investeşte anual în structurile de poliţie, parchet şi servicii de informaţii sume importante. Aceşti bani trebuie să se întoarcă la stat, pentru că ei sunt plătiţi de cetăţenii cinstiţi tocmai pentru ca infractorii să fie traşi la răspundere, pedepsiţi, iar banii lor confiscaţi. Subliniez, încă o dată, aceste averi trebuie recuperate de la infractori, nu de la cetăţenii oneşti, dar bogaţi. Este extrem de important să nu depăşim o graniţă aici, să nu uităm că proprietatea privată este baza unei organizări liberale a societăţii, iar prosperitatea sursa dezvoltării civilizaţiei", a mai declarat Predoiu.

Totodată, Cătălin Predoiu a spus că până la implementarea confiscării extinse, trebuie să optimizată folosirea tehnicilor pe care magistraţii le au la îndemână.

"Chiar şi în cauzele penale comune, cadrul legal oferă posibilitatea instituirii măsurilor asigurătorii, iar instanţa este cea care decide dacă se aplică sau nu măsura confiscării. Din păcate, instituirea măsurilor asigurătorii nu este o practică, iar acest lucru trebuie remediat. Nu este normal ca în dosare cu prejudicii de sute de milioane să nu încerci măcar să recuperezi acel prejudiciu, să nu iei măsurile asigurătorii şi să nu soliciţi confiscarea bunurilor", a susţinut Predoiu.

În opinia sa, prin constituirea şi operaţionalizarea noului compartiment în cadrul Ministerului Justiţiei, desemnat ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor, se vrea a fi semnalul unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalităţii organizate şi corupţiei prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor.

Totodată, Ministerul Justiţiei (MJ) vizează replicarea în plan intern a abordării Comisiei Europene şi cuprinse în recentul lansat pachet anticorupţie. Acest pachet face parte dintr-o abordare strategică mai largă a Comisiei, care vizează protejarea economiei "curate" a Uniunii Europene. Această abordare strategică mai cuprinde Strategia Antifraudă a Comisiei şi un pachet legislativ privind recuperarea creanţelor.

Noua Strategie Naţională Anticorupţie - în prezent subiect al unei ample consultări publice coordonate de MJ - va include ca obiective specifice protecţia intereselor financiare ale UE şi recuperarea creanţelor din infracţiuni.

După cum spuneam mai sus, cadrul legal actual în materia măsurilor asigurătorii şi confiscării este amplu, pe lângă reglementările din Codul penal şi Codul de procedură penală privind măsurile asigurătorii şi măsura confiscării speciale, ori din alte legi speciale, există texte în Codul civil care permit recuperarea patrimoniilor.

"Este ştiut că un debitor împovărat de datorii, aflat sub iminenţa urmăririi de către creditori a bunurilor sale mobile şi imobile, poate fi tentat să sustragă de la o posibilă executare silită, o serie de elemente active ale patrimoniului, înstrăinându-le sub diverse forme: donaţii, vânzări simulate sau chiar reale, dar în dauna creditorilor care îşi văd diminuate şansele de realizare a creanţelor", a explicat Predoiu.

Codul civil actual oferă instrumente pentru astfel de situaţii: art.975 - acţiunea pauliană (revocatorie) - acţiunea pusă la îndemâna creditorului pentru a obţine revocarea (desfiinţarea) pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în frauda intereselor sale, măsură atât reparatorie, cât şi represivă; art.974 - acţiunea oblică - altă măsură de conservare a patrimoniului debitorului şi de prevenire a unei eventuale insolvabilităţi a acestuia, creditorul putând exercita drepturile şi acţiunile debitorului său atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite; art.1175 - acţiunea în simulaţie - acţiunea prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al unei operaţiuni care constă în încheierea concomitentă a unui act aparent care nu exprimă voinţa reală a părţilor şi a unuia secret, în care se exprimă voinţa lor reală, spre a face să se aplice singurul contract ce corespunde voinţei reale a părţilor - contractul secret.

"Aceste acţiuni primesc o reglementare detaliată în noul Cod civil, adoptat prin Legea 287/2009, consacrând în mod expres soluţiile de principiu, admise de doctrina şi jurisprudenţa actuale (de ex., dovada simulaţiei prin orice mijloc de probă; în cadrul acţiunii oblice, cerinţa expresă, în sensul în care creanţa creditorului trebuie să aibă caracter cert şi exigibil; în cadrul efectelor admiterii acţiunii pauliene - actul atacat va fi declarat inopozabil atât faţă de creditorul care a introdus acţiunea, cât şi faţă de toţi ceilalţi creditori care, putând introduce acţiunea, au intervenit în cauză", a precizat Predoiu.

În concluzie, a spus ministrul, discuţiile privind prezumţia de liceitate a dobândirii averilor şi confiscarea extinsă vor suscita dezbateri intense şi probabil prelungi în Parlament.

"Este încă un motiv în plus ca să pledăm pentru optimizarea mijloacelor juridice din legea penală şi legea civilă, consacrate recuperării prejudiciilor în sens larg", a conchis Predoiu.

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, marţi, un proiect de modificare şi completare a Codului penal, prin care introduce instrumentul confiscării extinse a averii, motivând că cele existente nu au contribuit suficient în asigurarea cooperării transfrontaliere eficace în domeniu.

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, că Guvernul va discuta în cursul zilei proiectul MJ privind confiscarea extinsă a averii, el apreciind, în acelaşi timp, că propunerea opoziţiei în acelaşi domeniu este "o jumătate de pas", pentru că nu vizează averile din infracţiuni de corupţie.

Ministerul Justiţiei propune confiscarea extinsă a averii, motivând prin transpunerea în legea română a articolului 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea.

"Apreciind că celelalte instrumente existente în domeniu nu au contribuit în mod suficient la asigurarea unei cooperări transfrontaliere eficace în materie de confiscare, întrucât un număr de state membre nu sunt încă în măsură să confişte în mod eficient produsele infracţiunilor, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea, al cărei scop este acela de a garanta că toate statele membre dispun de norme eficiente în materie de confiscare a produselor având legătură cu infracţiunea, inter alia, în ceea ce priveşte sarcina probei privind sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune având legătură cu criminalitatea organizată.
Deşi în prezent România beneficiază de un cadru legislativ coerent şi cuprinzător, dezvoltat în concordanţă cu standardele internaţionale în materia confiscării produselor infracţiunilor, acest cadru are anumite lacune, raportat la cerinţele europene în materie", explică MJ.

Concret, afirmă instituţia, la nivelul legislaţiei interne Decizia-cadru nu este transpusă în totalitate, lipsind din legislaţia naţională transpunerea art. 3 al actului comunitar, privind confiscarea extinsă.

"Măsura confiscării extinse trebuie să fie cel puţin una dintre cele trei variante prevăzute la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) şi respectiv (c). În toate cazurile, aceasta permite confiscarea bunurilor provenind din activităţi infracţionale care nu au legătură directă cu infracţiunea pentru care persoana este condamnată, mai exact, nu este dovedită legătura nemijlocită între infracţiunea care conduce la condamnare şi bunurile care sunt confiscate. Este vorba de un principiu al confiscării extinse a bunurilor condamnatului. Litera (a) vizează bunurile respective în cazul în care acestea provin din activităţi efectuate într-o perioadă anterioară condamnării, în timp ce litera (b) vizează bunurile care provin din activităţi «similare». În ceea ce priveşte litera (c), aceasta vizează disproporţia dintre valoarea bunurilor şi nivelul venitului legal al persoanei condamnate", notează în expunerea de motive privind adoptarea actului normativ.

În baza tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţia de a transpune în integralitate acquis-ul comunitar, obligaţie care subzistă şi în ceea ce priveşte transpunerea Deciziei-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea, Decizie-cadru ce are în cuprinsul său ca termen de transpunere data de 15 martie 2007, mai spune sursa citată

În opinia MJ, netranspunerea totală a acestui instrument normativ al Uniunii Europene a fost cauzată în bună parte aspectelor controversate legate de raportarea cuprinsului actului normativ amintit la principiul constituţional al prezumţiei dobândirii licite a averii, aspecte pe care prezentul proiect îşi propune să le rezolve printr-o reglementare strictă şi în concordanţă atât cu exigenţele constituţionale, cât şi cu cerinţele Uniunii Europene.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici