RAPORT privind candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii: "În cazul unora, s-a vădit un nivel redus de instruire educaţională şi de cultură generală. Un semnal de alarmă este acela că unii se exprimă cu dificultate accentuată"

Membrii comisiilor de examinare la interviul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) au constatat că unii candidaţi fac grave greşeli gramaticale sau nu pot purta un dialog, unii apreciind că ”puterea şi ignoranţa duc la imparţialitate” sau că ”pasiunea e un element care vine din exterior, ca prejudecăţile”.

4370 afișări
Imaginea articolului RAPORT privind candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii: "În cazul unora, s-a vădit un nivel redus de instruire educaţională şi de cultură generală. Un semnal de alarmă este acela că unii se exprimă cu dificultate accentuată"

Candidaţi la Institutul Naţional al Magistraturii: "Puterea şi ignoranţa duc la imparţialitate", "Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecăţile"

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat, în şedinţa de marţi, rezultatele concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, desfăşurat în perioada 30 iunie - 6 octombrie, ocazie cu care membrii comisiilor în faţa cărora s-a susţinut proba interviului au formulat în scris un punct de vedere.

"Susţinerile constituie o atenţionare foarte serioasă asupra stadiului educaţiei unor tineri şi a calităţii învăţământului românesc - desigur, ne referim la tinerii candidaţi la concursul de admitere la INM sau la admiterea directă în magistratură, care este probabil cel mai greu şi mai serios concurs desfăşurat în România pentru o instituţie publică", a scris judecătorul Cristi Danileţ pe blogul său, unde a publicat punctul de vedere al comisiilor.

Raportul membrilor comisiilor se referă doar la constatările cu privire la candidaţii la INM care au susţinut interviul şi care au trecut de primele două probe, şi anume ”examinarea cunoştinţelor juridice” şi ”verificarea raţionamentului logic”.

Conform lui Danileţ, membru al CSM, la interviu sunt examinate trei aspecte: motivaţia, aptitudini specifice profesiei de magistrat (comunicarea, gândirea autonomă, cooperarea, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române), elemente de etică specifică persoanei (identificarea dilemei etice, identificarea opţiunilor, analiza valorii acestora alegerea justificată a variantei optime a acţiunii umane, implicarea subiectului în argumentarea alternativelor.

În raportul membrilor comisiilor de examinare la proba interviului numite în cadrul concursului de admitere la INM şi al concursului de admitere în magistratură, sesiunea iunie-octombrie 2015, se menţionează că 285 din cei 3.297 de candidaţi la INM au reuşit la probele anterioare, iar dintre aceştia 217 au trecut de proba interviului, astfel că în final au fost selectaţi primii 140, în ordinea mediilor. Dintre cei respinşi, 29 se situau pe primele 150 locuri, iar 39 în ultimele 135 locuri după parcurgerea primelor două probe.

"În cazul unor candidaţi, s-a vădit un nivel redus de instruire educaţională, probabil pe fondul unei performanţe mai slabe în ciclurile gimnaziale, liceale şi universitare şi al unui nivel redus de cultură generală, al lipsei de orizont şi de repere culturale, profesionale, morale. Un semnal autentic de alarmă este acela că mulţi candidaţi se exprimă cu dificultate accentuată, comit numeroase erori gramaticale şi de comunicare, sunt inabili de a purta un dialog, nu au proprietatea termenilor sau sunt în imposibilitate de a formula definiţia unora", se arată în raportul membrilor comisiilor de examinare la proba interviului numite în cadrul concursului de admitere la INM şi al concursului de admitere în magistratură, sesiunea iunie-octombrie.

Conform documentului citat, un candidat le-a spus membrilor comisiilor: ”Ignoranţa presupune, în viziunea mea, a nu acorda atenţie fiecărui element care construieşte drumul către realizarea ”justiţiei”. La insistenţele comisiei de a da un sinonim pentru ignoranţă, acesta a afirmat că ”înseamnă a nu avea disponibilitatea de a te perfecţiona”.

De asemenea, o parte dintre cei prezenţi la interviu au fost de părere că ”libertatea este o valoare fundamentală a unui stat de drept, un atribut al tuturor oamenilor, care dacă îşi cultivă stăpânirea de sine pe un drum ce nu tot timpul este uşor o vor găsi în forma ei cea mai autentică”, ”persoanele care se sacrifică pentru idealuri, principii sunt fanatice”, ”cunoaşterea de sine presupune cunoaşterea limitelor şi atunci eşti un om moral” sau "după trecerea în nefiinţă, din viaţa unui om rămân realizările sale, iar pentru el însuşi amintirile şi experienţele trăite pe parcursul vieţii.”

Un alt candidat a spus că ”procurorii au prea mult liber-arbitru”, iar el nu o să tolereze ”aşa ceva” ca judecător, un altul le-a spus examinatorilor că prin verbul a discredita înţelege a înjura, iar ”empatie înseamnă capacitatea de a rezona cu fiecare individ ca să îi preiei mesajul”, în timp ce un alt aspirant a spus că ”ignoranţa înseamnă nepăsare faţă de societate".

”Vreau să fiu judecător, pentru că judecătorul are o viziune bilaterală, spre deosebire de procuror sau avocat”, ”Vreau să devin magistrat pentru că îmi doresc o mai mare adrenalină şi sunt predispus spre a fi imparţial”,”Vreau să mă fac judecător, pentru că pot privi multilateral cauza, iar procurorul adoptă o vedere părtinitoare", ”Eu vreau să mă fac judecător pentru că sunt mai calmă şi nu vreau să supăr pe cineva, să mă mustre conştiinţa”, au fost argumente ale altor candidaţi, întrebaţi de ce vor să devină magistraţi.

”Justiţia va fi mai solidă pentru că nu o să judec în aparenţă şi nu voi fi blazată pentru că refuz să fac cuiva calităţi", ”Un exemplu de virtute care înseamnă pasiune este spiritul de echipă care împinsă peste o anumită limită se transformă în exces de zel”, ”Ca judecător nu trebuie să fiu imparţial”, ”Pasiunea e acel element care vine din exterior, de exemplu prejudecăţile", ”Puterea şi ignoranţa duc la imparţialitate”, ”Onestitate înseamnă că, în facultate, când plecam în excursie cu colegii mai săraci, le dădeam bani pentru că îmi plăcea compania lor” sau "concursul acesta este un hobby, o pasiune", au apreciat alţi candidaţi la Institutul Naţional al Magistraturii.

”Îmi doresc sa fiu remarcabil”, le-a spus un alt candidat membrilor comisiei, iar întrebat ce înseamnă pentru el să fie remarcabil, tânărul a răspuns: ”să fiu filantrop”.

"Unii candidaţi comit grave greşeli gramaticale. De pildă: "cât şi pentru o persoană cu care intrii în contac", "pentru a depăşii situaţia critică", "unul i-a totul", "ideia de justiţie", "înţelepciunea sa lăsând să perpetue peste mii de ani importanţa educaţiei", "Pentru a stabilii cea ce este permis unei persoane să facă, mai întâi sunt reglementate comportamentele, atitudinile interzise, rezultând astfel ceea ce nu îi este interzis să facă, ceea ce nu este reglementat, ceea ce este permis unei persoane, libertatea acestuia", se mai arată în raport.

Conform documentului citat, la speţele de etică, o parte însemnată a candidaţilor nu a reuşit să identifice problemele şi opţiunile posibile, în funcţie de diversele ipoteze prezumtive sau dovedesc o atitudine rigidă, aleg o variantă de răspuns la care nu renunţă, "considerând (probabil) că scopul urmărit de membrii comisiei este de a adresa întrebări şi de a dezvolta subiectul doar pentru a-i ”încurca".

"Fiind pus în situaţia de a decide dacă la spital foloseşte legitimaţia de serviciu pentru ca o rudă grav bolnavă să beneficieze de îngrijiri, în condiţiile în care se afla la urgenţă de mai multe ore, fără a fi văzută de un medic, un candidat a susţinut că ”nu îşi foloseşte legitimaţia, pentru că nu are nicio valoare şi că a văzut în oraşul natal judecători şi procurori care s-au legitimat pentru satisfacerea unui interes personal, dar nu i-a băgat nimeni în seamă”. Fiind întrebat dacă, totuşi, prezintă legitimaţia şi medicul dă curs solicitării sale, a susţinut că ”este o problemă de moralitate a medicului şi chiar o să-i atragă atenţia, pentru că nu este normal să se lase influenţat de alte profesii în activitatea sa", se mai arată în raport.

De asemenea, membrii comisiilor precizează că, analizând ideea cuprinsă în subiectul extras, mulţi candidaţi au demonstrat incapacitatea de a înţelege problemele şi realităţile sociale.

Astfel, un candidat a menţionat că "un judecător va fi mai blând faţă de cel acuzat pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice dacă prevede neşansa ca şi el să conducă după ce a consumat alcool la o petrecere", iar un altul a precizat că ”încercarea oamenilor de a se face plăcuţi şi apreciaţi de ceilalţi, duce la diminuarea încrederii celorlalţi membrii ai societăţii, deoarece o persoană versatilă care se mulează pe modelul persoanei pe care doreşte să şi-o atragă drept prieten este periculoasă, este o formă fără fond, şi astfel de evitat”.

"Un element care a favorizat obţinerea unor rezultate mai slabe a fost creşterea exigenţei verificării compatibilităţii candidaţilor cu profilul unui viitor magistrat, impusă de diversele probleme atitudinale ale auditorilor de justiţie, astfel cum au fost constatate pe parcursul anilor de formare în cadrul INM. Un alt element, rezultat din punerea la dispoziţia candidaţilor din sesiunea anterioară a grilelor de notare, a evidenţiat faptul că unii candidaţi au optat pentru efectuarea unor ”sesiuni de pregătire prealabile” a acestei probe, pregătire raportată mecanic la criteriile generale de evaluare enunţate în documentul pus la dispoziţie, în cadrul căreia este posibil să le fi fost furnizate anumite clişee sau tipare de răspuns la întrebările ”standard” pe care se aşteptau să le audă de la examinatori", se arată în raport la secţiunea "alte explicaţii posibile/probabile ale numărului mare de candidaţi care înregistrează rezultate slabe la proba interviului".

Potrivit documentului citat, însuşirea şi livrarea acestor şabloane de răspuns în condiţii de concurs "au determinat blocaje greu de surmontat de către candidaţi (tăceri prelungite, stări emoţionale inadecvate) şi au generat din partea acestora expuneri de analize învăţate mecanic (cu privire la un anumit proverb/citat), fără ca examinatorii să poată stabili existenţa vreunei legături între analiza expusă şi ideea cuprinsă în subiectul extras".

"Toate acestea au împiedicat, pe de o parte, desfăşurarea firească a dialogului, iar pe de altă parte, au dovedit lipsa unei gândiri logice, inabilitatea de a face asocieri/disocieri, existenţa unei atitudini mimetice sau chiar simularea unor abilităţi, deprinderi, obiceiuri intelectuale şi calităţi de altfel inexistente", se mai precizează în document.

Astfel, membrii comisiilor au făcut mai multe propuneri referitoare la proba interviului printre care şi: menţinerea etapei în structura concursului de admitere, deoarece plasarea candidatului în contextul de tip ”interviu” creează condiţiile optime pentru ca anumite trăsături de caracter să fie revelate; menţinerea caracterului eliminatoriu al acestei probe; menţinerea, pentru moment, şi chiar creşterea, în viitor, a ponderii notei la interviu în media finală; secretizarea participării la proba interviului prin atribuirea de coduri fiecărui candidat (pentru a se elimina orice suspiciune cu privire la influenţarea notei la interviu de către rezultatul obţinut la probele anterioare); publicarea notelor obţinute la interviu la finalul fiecărei zile de examinare; formarea membrilor comisiilor de evaluare.

De asemenea, aceştia au mai propus desfăşurarea probei de testare psihologică înainte de etapa interviului, doar în condiţiile în care rezultatele obţinute în urma testării nu vor fi supuse reexaminării; lărgirea sferei materiilor de concurs pentru proba de verificare a cunoştinţelor juridice şi creşterea pragului minim pentru proba de verificare a raţionamentului logic, pentru o sporire a eficienţei selecţiei candidaţilor în prima etapă.

"Sper (membrii comisiilor în faţa cărora s-a susţinut proba interviului-n.r.) să fie luat în considerare de către facultăţile de Drept pentru îmbunătăţirea curriculei – materii precum logica juridică, psihologia judiciară, etică juridică, filozofie juridică, sociologie juridică sunt absolut necesare pentru un practician în drept, dar ele sunt aproape ignorate în ziua de azi. Sper să fie luat în considerare de către candidaţi care să îşi asume un anumit nivel de pregătire care trebuie îmbunătăţit. Şi mai sper ca cei care nu iau acest concurs să aibă verticalitate şi să conteste doar în mod legal rezultatele, fără a ataca personal membrii comisiilor de admitere, de organizare, membrii CSM sau candidaţii reuşiţi", a precizat Cristi Danileţ, pe blogul perosnal.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici