Recalcularea pensiilor, contestată pe motive de neconstituționalitate. Avocații invocă drepturile câștigate și o decizie CCR privind magistrații

Demersul vizează efectele noii modalități de calcul asupra pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, inclusiv în ceea ce privește cuantumul acestora și evoluția lor ulterioară. Potrivit argumentelor prezentate, reforma sistemului public de pensii trebuie să respecte drepturile patrimoniale deja constituite și garanțiile prevăzute de Constituție.

În centrul argumentației se află principiul potrivit căruia o modificare legislativă ulterioară nu ar trebui să afecteze retroactiv efectele juridice produse sub imperiul unei legi anterioare. Avocații susțin că recalcularea pensiilor trebuie analizată nu doar din perspectiva dreptului statului de a reforma sistemul public, ci și prin raportare la protejarea drepturilor dobândite de pensionari.

Decizia CCR privind pensiile magistraților, invocată în argumentație

Un reper important al argumentației este Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, referitoare la impozitarea pensiilor de serviciu ale magistraților.

Ana-Roxana Tudose invocă principiile reținute de CCR în materia protecției drepturilor patrimoniale și a securității juridice, susținând că acestea trebuie examinate și în cazul recalculării pensiilor din sistemul public.

Potrivit poziției exprimate, drepturile patrimoniale dobândite legal și efectele juridice deja produse trebuie protejate inclusiv în contextul modificării mecanismelor de calcul al pensiilor.

Decizia invocată privește însă o reglementare fiscală referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților. Aplicarea principiilor sale la recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 presupune o analiză juridică distinctă.

Sunt invocate și posibile diferențe de tratament între pensionari

Un alt argument privește principiul egalității în drepturi, prevăzut de articolul 16 din Constituție. Potrivit poziției pCAsei de Avocatură, noua modalitate de calcul poate genera diferențe de tratament între persoane aflate în situații comparabile în ceea ce privește stagiile de cotizare, veniturile realizate și condițiile de muncă.

Argumentația pune accent și pe protecția persoanelor care au lucrat în condiții deosebite, speciale sau vătămătoare, ale căror drepturi trebuie analizate în raport cu particularitățile activității desfășurate și cu legislația aplicabilă la momentul pensionării.

În susținerea acestor argumente sunt invocate articolele 15, 16, 44 și 47 din Constituție, referitoare la neretroactivitatea legii civile, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și dreptul la protecție socială, precum și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Miza juridică: protejarea drepturilor de pensie

Ana-Roxana Tudose susține că reforma sistemului public de pensii trebuie să respecte garanțiile constituționale și să nu afecteze nejustificat drepturile patrimoniale legal constituite.

Argumentația urmărește stabilirea limitelor în care legiuitorul poate modifica regulile de calcul pentru pensiile aflate deja în plată, fără a încălca principiile neretroactivității, securității juridice și protecției drepturilor câștigate.

Demersul readuce în discuție raportul dintre dreptul statului de a modifica sistemul de pensii și obligația de a proteja drepturile persoanelor pensionate în baza legislației anterioare.

Neconstituționalitatea recalculării pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 nu poate fi considerată deja stabilită prin decizia CCR invocată. O eventuală concluzie în acest sens depinde de examinarea dispozițiilor contestate de către instanța competentă.

Patru mari probleme ridicate

Practic, Casa de avocatură Cliza Law Office, împreună cu avocata Ana-Roxana Tudose, contestă efectele recalculării pensiilor deja stabilite, susținând că aplicarea noii formule de calcul poate afecta drepturi patrimoniale dobândite sub legislația anterioară.

Mai exact, ridică patru probleme:

1. Posibila diminuare a pensiei în termeni de calcul: susține că noua formulă poate conduce la un cuantum calculat mai mic prin schimbarea modului de valorificare a unor elemente folosite la stabilirea pensiei inițiale;

2. Neretroactivitatea legii: arată că o lege nouă nu ar trebui să afecteze efectele juridice deja produse la momentul stabilirii pensiei;

3. Drepturile patrimoniale și securitatea juridică: consideră că pensionarii trebuie să beneficieze de protecția drepturilor dobândite legal și de stabilitate juridică;

4. Egalitatea de tratament: atrage atenția că formula ar putea produce diferențe între pensionari cu stagii de cotizare, venituri sau condiții de muncă comparabile.